Atentate teroriste la Bruxelles. Eşecul autorităţilor belgiene: „Un exemplu perfect de haos organizat”

Cel puţin 31 de persoane au murit şi peste 150 au fost rănite, marţi dimineaţă, la Bruxelles

Atacurile teroriste care au ucis cel puţin 31 de persoane marţi dimineaţă, la Bruxelles, ar fi putut fi evitate, spun tot mai mulţi oficiali belgieni. Deja, serviciile de securitate au confirmat faptul că aveau informaţii cu privire la un atac iminent, după arestarea unei importante figuri jihadiste.

Atacurile teroriste care au avut loc marţi dimineaţă la Bruxelles sunt primele atentate jihadiste care vizează obietive belgiene. Deşi un număr ridicat de persoane implicate în atacuri teroriste în Europa proveneau din Belgia, statul nu fusese, până acum, vizat direct. Atacurile vin la doar patru zile de la arestarea lui Salah Abdeslam, considerat „creierul” atentatelor din noiembrie, de la Paris, soldate cu 130 de morţi. 

Imediat după reţinerea sa, Abdeslam a cooperat cu autorităţile belgiene, au confirmat, pe rând, anchetatorii şi avocatul teroristului. Acum, autorităţile belgiene confirmă că serviciile aveau de luni bune informaţii cu privire la un potenţial atac. Şi în comunicarea cu presa după arestarea lui Abdeslam, autorităţile belgiene au vorbit despre „ameninţări ridicate” şi „resursele limitate” pentru combaterea acestora. Cu toate acestea, ele nu au reuşit să împiedice cele cinci explozii - două la aeroport, trei la metrou - în care şi-au pierdut vieţile 31 de oameni, iar alţi peste 150 au fost răniţi.

Deja, tot mai multe voci acuză serviciile de informaţii şi securitate. Primarul oraşului Vilvoorde, aflat în apropiere de Bruxelles, a catalogat sistemul de securitate din Belgia „un exemplu perfect de haos organizat”. 

Divizarea ţării, pusă pe seama conflictelor dintre flamanzi şi valoni, a condus la o deficienţă acută de comunicare între instituţiile statului, scrie corespondentul cotidianului britanic „The Independent”. „Politicienii belgieni gândesc mai degrabă la nivel de regiune sau comunicate lingvistică, nu naţional. Diferitele ramuri ale poliţiei şi ale serviciilor de securitate au o comunicare proastă de notorietate”, continuă acesta.  

Presa rusă scrie deja că serviciile de informaţii ale Federaţiei Ruse au avertizat autorităţile belgiene cu privire la o potenţială ameninţare reprezentată de doi fraţi radicalizaţi de jihadişti care au plecat din Belarus cu destinaţia Belgia. 

Un alt semn de întrebare ridicat de presa din Belgia vizează doi potenţiali suspecţi pentru atacurile de marţi dimineaţă. Doi dintre atacatorii sinucigaşi din această dimineaţă ar fi fost, la rândul lor, „veterani” ai atacurilor din noiembrie, care riscau să fie devoalaţi de Abdeslam. Unul dintre ei ar fi Mohamed Abrini, un belgian de origine marocană în vârstă de 31 de ani care a dispărut la scurt timp după atacurile din noiembrie. Abrini a fost identificat drept prieten din copilărie cu Salah Abdeslam - familiile lor au locuit una lângă cealaltă în cartierul Molenbeek din Bruxelles. Mai mulţi dintre teroriştii implicaţi în atentatele de la Paris au locuit în Molenbeek. În mandatul internaţional de arest pe numele său, autorităţile îl descriu pe Abrini drept „periculos şi probabil înarmat”. 

Al doilea ar fi cunoscut doar sub pseudonimul Soufiane Kayal. Ultima dată a fost localizat la 9 septembrie 2015, când a încercat să treacă cu acte false graniţa dintre Austria şi Ungaria. Călătorea atunci alături de Abdeslam şi Mohamed Belkaïd, un algerian de 35 de ani care a fost ucis marţi într-un schimb de focuri cu poliţia, în Bruxelles.