La congresul Uniunii Creştin-Democrate, desfăşurat în format digital din cauza pandemiei de coronavirus, Armin Laschet s-a impus în al doilea tur de scrutin din dimineaţa de sâmbătă cu 521 de voturi. Politicianul în vârstă de 59 de ani şi-a învins contracandidaţii, pe Friedrich Merz şi Norbert Röttgen, după o cursă lungă pentru şefia partidului conservator. Din 2017, Armin Laschet este premierul celui mai populat land federal al Germaniei, Renania de Nord-Vestfalia. 

Înainte de votul de astăzi, Armin Laschet a subliniat că CDU trebuie să fie un "partid de centru" şi că trebuie împiedicată o polarizare şi mai pronunţată a societăţii. 

Din 2012 încoace, Laschet a făcut parte din grupul celor cinci lideri adjuncţi ai partidului său, CDU. Bărbatul de religie catolică, originar din regiunea Renană, a fost un partener de încredere al preşedintelui partidului. Cancelara Angela Merkel a condus partidul până în 2018, iar apoi Annegret Kramp-Karrenbauer. În 2015, când Merkel a primit sute de mii de refugiaţi în Germania, o parte din conservatori au criticat-o dur pentru această decizie, dar Armin Laschet i-a fost loial şi în perioada aceea şi a sprijinit-o.

CDU ca partid popular de centru 

Armin Laschet a declarat că are o abordare politică care păstrează măsura, "care se apropie de oameni şi nu le întoarce spatele". Politicianul conservator subliniază importanţa coeziunii, a păcii sociale şi a unei economii de piaţa care ţine cont de aspectele sociale. 

Din 2019, Laschet formează un tandem cu Ministrul federal al Sănătăţii, Jens Spahn. La doar câteva zile înainte de congresul CDU, cei doi au înaintat un program cu titlul "#Impulse2021", în care au subliniat, printre altele, delimitarea clară de partidele din spectrul populismului şi extremismului de dreapta şi o poziţionare a CDU ca partid popular cu o aripă orientată spre stânga, care reprezintă drepturile angajaţilor, şi o aripă conservatoare, pro-business. Cei doi politicieni au formulat obiectivul ca anii 20 ai secolului nostru să fie "un deceniu al modernizării pentru Germania: cu o nouă dinamică economică, securitate, şi şanse echitabile în domeniul educaţiei". 

Laschet şi Spahn vor, printre altele, un minister pentru digitalizare, la nivel federal, şi pledează pentru "toleranţă zero faţă de criminalitate şi extremism". Propunerile lor sună ca un program de guvernare. 

O orientare pro-europeană şi transatlantică 

În ceea ce priveşte politica externă, Laschet şi Spahn au subliniat orientarea pro-europeană şi transatlantică a partidului. Cei doi pledează pentru mai multă cooperare cu SUA în politica economică şi în ceea ce priveşte protecţia climei, cât şi pentru o Uniune Europeană mai activă şi mai mult angajament germano-francez. Schimbarea la cârma SUA îl va bucura pe Laschet, iar contactele sale cu conducerea politică de la Paris sunt de mult foarte bune. Din 2019, politicianul conservator a preluat şi responsabilitatea pentru relaţiile culturale germano-franceze la nivel federal. 

Politicianul născut la Aachen, în Renania de Nord-Vestfalia, are o experienţă vastă în diferite domenii ale vieţii publice. În urmă cu mai mult de trei decenii, Laschet făcea parte din echipa preşedintelui federal. A studiat dreptul şi s-a calificat şi ca jurnalist. Din 1994 până în 1998 a fost membru al Bundestagului, din 1999 până în 2005 europarlamentar, iar din 2010 încoace e în parlamentul regional al Renaniei de Nord-Vestfalia, aflat în capitala landului, Düsseldorf. 

Cu el în calitate de candidat de vârf, CDU a reuşit să câştige alegerile de land din 2017 şi să formeze la Düsseldorf un guvern regional de coaliţie alături de liberalii de la FDP. A fost o victorie remarcabilă în cel mai mare land federal, condus în ultimii 50 de ani preponderent de social-democraţi, care le-a oferit conservatorilor un nou avânt înainte de scrutinul la nivel federal.

În timp ce contracandidaţii săi din cursa pentru conducerea partidului CDU, Norbert Röttgen şi Friedrich Merz, s-au distanţat de Angela Merkel în urma unor certuri aprinse, Armin Laschet a fost mereu de partea cancelarei. 

Înfrângeri şi perseverenţă 

Din CV-ul politic al lui Laschet nu lipsesc, desigur, nici înfrângerile: în 1998 a pierdut mandatul din Bundestag, în 2010 cursa pentru conducerea regională a CDU din landul Renania de Nord-Vestfalia, în care s-a impus Norbert Röttgen. De abia cu doi ani mai târziu a preluat Laschet conducerea. Acum, după 11 ani, s-a impus şi la nivel federal. Se vede că Laschet ştie să aştepte, că e perseverent şi răbdător.

După Annegret Kramp-Karrenbauer, Armin Laschet este al doilea succesor al Angelei Merkel în funcţia de lider al CDU. Cine ocupă această funcţie, are în mod tradiţional acces la candidatura pentru cancelaria federală, în cazul în care conservatorii obţin la alegeri majoritatea necesară. Nu-i clar dacă Laschet va candida şi la acest nivel, pentru a deveni succesorul Angelei Merkel după alegerile parlamentare din septembrie. Unii observatori consideră că şi Ministrul Sănătăţii, Jens Spahn, ar avea ambiţii de acest fel. În plus, întrebarea cine va fi candidatul conservatorilor pentru funcţia de cancelar va fi dezbătută de abia peste două luni, ţinând cont şi de poziţia liderului Uniunii Creştin-Sociale (CSU), premierul Bavariei Markus Söder, despre care se spune că se consideră, la rândul său, un candidat foarte bun pentru funcţia de cancelar.  

"Un premier regional care conduce cu succes un land cu 18 milioane de locuitori e capabil să fie şi cancelar", a subliniat Laschet cu doar câteva zile în urmă. Cursul său politic ar fi clar: "Să ne rupem de Angela Merkel ar fi exact semnalul greşit." Pe acest principiu se va baza şi în noua funcţie de lider al CDU. 

Christoph Strack - Deutsche Welle