Arde Bulgaria! Proteste anticorupţie, oligarhi protejaţi, preluarea afacerilor şi zeci de mii de oameni în stradă de peste două luni

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto EPA EFE
Foto EPA EFE

Ştim totul despre cursa electorală din Statele Unite, despre divergenţele transatlantice între UE şi Administraţia Trump sau despre problemele Brexit. Dar cât de puţină atenţie dăm vecinilor noştri, preocupărilor şi nemulţumirilor lor.

De peste două luni, bulgarii sunt în stradă, într-o demonstraţie ce strânge zeci de mii de oameni zilnic, pentru a protesta împotriva corupţiei, cerând demisia guvernului Boiko Borisov şi a procurorului general Ivan Geshev. O campanie care a expus conlucrarea criminalităţii organizate cu politicienii, protejarea oligarhilor Ahmed Dogan, fostul şef al partidului etnicilor turci din Bulgaria, şi a prietenului său Delyan Peevski, un mogul media, dar şi acţiuni de şantaj, escrocare şi preluarea abuzivă a afacerilor pe care nu le protejează o justiţie controlată şi un serviciu secret îngenunchiat la cheremul politicienilor şi oamenilor de afaceri apropiaţi regimului. Dezvăluirile patronului multimiliardar al jocurilor de noroc Vasil Bozhkov, fugit în Dubai, sunt la fel de devastatoare precum imaginile cu munţi de bani şi aur din dormitorul premierului Borisov.

Politicieni, oligarhi, servicii secrete şi frăţia corupţilor

Realităţile nu sunt deloc simple, nici iţele confruntărilor din Bulgaria, care seamănă foarte des cu reglările de conturi între structuri mafiote. Dacă mai adăugăm implicarea şi politizarea protestelor, avem o frescă a turbulenţelor de la Sofia care nu acoperă decât partea publică a scandalurilor şi loviturilor între politicieni, oameni de afaceri, moguli media, infractori şi funcţionari corupţi la cel mai înalt nivel. Însă e greu să faci deosebirea între cine e bun şi cine e rău, dacă există oameni corecţi care vor să-şi facă treaba sau e o completă rivalitate şi mult prea multe înţelegeri şi lupte de culise, ca şi lovituri pe sub masă.

Totul a început pe 7 iulie, când liderul unui partid de centru, anti-corupţie, Hristo Ivanov, preşedintelui partidului Da Bulgaria!, a aterizat pe plaja Rosenets pentru a pune un steag al Bulgariei. Plaja la Marea Neagră este un loc public, dar transformat în cartierul general şi proprietatea ilegală a oligarhului Ahmed Dogan. Ivanov a fost ridicat imediat de pe plajă de către doi oameni de ordine care s-au dovedit angajaţii NSO, serviciul de Securitate naţional al Bulgariei. Confirmarea a venit chiar de la preşedintele ţării, Rumen Radev, un fost pilot de avioane de luptă susţinut de Partidul Socialist, care are propriile rivalităţi şi lupte politice cu premierul Boiko Borisov şi cu Partidul Premierului, GERB, membru al Partidului Popular European.

Bâiguielile şi răspunsurile neconvingătoare şi în doi peri ale Premierului, membrilor guvernului, şefului serviciului de Securitate NSO, reacţia tardivă şi nepotrivită a Procurorului General care a evitat orice anchetă, toate au adus lumea în stradă, pentru care cele probate de Ivanov sunt probă supremă a faptului că statul ocroteşte oligarhii, că serviciul de informaţi e subordonat şi protejează Mafia, că bunurile tuturor sunt acaparate ilegal de către oligarhii din spatele scenei politice, care manevrează şi decid întreaga existenţă a Bulgariei.

Dezvăluirile în cascadă împotriva premierului Borisov.

Bulgaria este cunoscută drept un stat corupt, acolo unde infracţionalitatea e cea dominantă. Totuşi are o imagine incomparabil mai bună decât România şi Comisia Europeană pare să cauţioneze unele din acţiunile discutabile ale Sofiei, care optează şi pentru drumul spre moneda Euro, după ce i s-a spus că MCV poate fi ridicat pentru progresele obţinute. Actualul scandal ameninţă să perpetueze protestele şi reacţiile dure ale populaţiei şi să pună în discuţie realitatea acestei imagini, expunând şi PPE, şi Comisia Europeană pentru cauţionarea şi protecţia prezumată pe care o oferă GERB şi lui Borisov.

Premierul Borisov mai are de gestionat un atac, care se suprapune pe nemulţumirea imediată, de dată recentă, care a scos lumea în stradă. Motivele protestelor sunt corupţia enormă, managementul incompetent al treburilor statului, încercări de preluare ilegală a afacerilor rentabile, nerespectarea principiilor democratice. Într-o înregistrare audio dată publicităţii apare premierul care ordonă represiunea, controlul şi distrugerea/preluarea unor anumite afaceri, iar în altă înregistrare video care a făcut epocă, Boiko Borisov e filmat dormind în dormitorul său, cu teancuri de bancnote de 500 euro, aur şi un pistol la capul patului. De aici la alegaţiile privind legăturile vechi ale premierului cu lumea infracţională a fost doar un pas.

Sigur, putem ridica semne de întrebare legate de siguranţa premierului şi sursa imaginilor, pentru că filmările au fost sigur făcute de către un apropiat. Apoi resursele pentru aceste dezvăluiri au fost oferite, de asemenea, de către duşmanii săi oligarhi şi oameni de afaceri, vizat fiind multimiliardarul Vasil Bozhkov, fugit în Dubai, căutat pentru 18 fapte penale, de unde plăteşte campania şi războiul cu Guvernul. De altfel, acesta a dezvăluit că a plătit milioane de dolari şpăgi către premier şi ministrul de Finanţe pentru ca afacerile sale să poată funcţiona, aceleaşi afaceri pe care doreşte azi să le distrugă premierul şi să le preia cei doi oligarhi protejaţi, Ahmed Dogan şi Delyan Peevski.

Protestele din stradă şi bătaia cu forţele de ordine

Protestele de stradă nu au organizatori. Sunt o revoluţie fără lider, dar sunt susţinute practic din prima zi de către toate forţele politice de opoziţie, care critică Guvernul Borisov pentru toate manevrele expuse de aceste evenimente şi sancţionate de către stradă. Protestele au început la Sofia şi pe malul Mării Negre, lângă situl plajei cu pricina, durează de peste două luni şi sunt cele mai mari pe care le-a văzut Sofia în ultimii 30 de ani de după căderea comunismului, cuprinzând azi mult mai multe oraşe ale ţării. E şi rezultatul faptului că nenumăraţi bulgari tineri şi activi au revenit acasă pe motive de pandemie, obişnuiţi cu regulile din statele democratice unde învaţă sau lucrează, ei constituind o bună parte din oamenii din stradă. Astăzi sondajele de opinie arată o susţinere de peste 60% pentru proteste în rândul cetăţenilor bulgari.

Protestele au fost paşnice şi masive. Totul până miercuri, 2 septembrie, când în mulţime s-au infiltrat grupuri de huligani din galeriile echipelor de fotbal – un procedeu cunoscut, utilizat şi pe la noi pe 10 august 2018. Aceştia au atacat forţele de ordine, căutând confruntarea fizică directă cu Poliţia. Au aruncat cu pietre în maşinile de poliţie şi au replicat, la atacurile violente ale Poliţiei asupra mulţimii - disproporţionate chiar şi în aceste condiţii, cu spray-uri cu piper pe care le aveau deopotrivă şi poliţiştii, şi huliganii. Atacul şi violenţele Poliţiei împotriva întregii mulţimi de protestatari au accentuat nemulţumirea şi furia protestatarilor paşnici.

A fost o provocare deliberată despre care nu se ştie nici astăzi dacă a vrut să compromită protestele paşnice, au fost o construcţie făcută chiar de autorităţi sau rezultatul implicării în proteste a unor oameni de afaceri păgubiţi, care aveau propriile conturi de rezolvat cu autorităţile şi au plătit galeriile pentru a lupta împotriva poliţiei şi a face să curgă sânge în stradă pentru a compromite Guvernul. Cert este că au existat arestări, peste 45 de persoane duse la spital pentru îngrijiri, în alt moment şi potrivit altor relatări peste 60, cu arestarea a numeroşi protestatari, ocazie cu care au fost probate apartenenţa la galerii şi condamnarea anterioară a majorităţii celor violenţi pentru infracţiuni legate de huliganismul din aceste galerii – unii fiind interzişi complet pe terenurile de fotbal.

Bătălia Preşedinte-Premier

Rivalităţile şi scandalul din stradă, izbucnirea protestelor şi confirmarea de către preşedintele Rumen Radev a identităţii de ofiţeri NSO a celor care l-au ridicat de pe plaja publică pe Hristo Ivanov a determinat retalierea din partea premierului. A doua zi a avut loc un raid al Poliţiei la sediul Preşedinţiei şi ridicarea a doi consilieri prezidenţiali, arestaţi ulterior pentru dezvăluirea informaţiilor date public de preşedinte. Şi această mişcare a stârnit reacţia vehementă a populaţiei şi protestatarilor.

Nici preşedintele socialist Rumen Radev nu a stat cu mâinile în sân. El a cerut demisia Guvernului Borisov şi a Procurorului general – ultima oară cu ocazia discursului său în Parlament la deschiderea lucrărilor din această toamnă, în lipsa din sală a parlamentarilor GERB. Radev a făcut apel la Comisia Europeană să reacţioneze şi să ia măsuri împotriva lui Borisov. Mai mult, a susţinut că PPE şi Comisia nu-l sancţionează şi nu-l aşează unde îi e locul, lângă Viktor Orban al Ungariei şi lângă guvernul polonez, chiar dacă infracţiunile, corupţia, alăturarea Mafiei sunt evidente în Bulgaria lui Borisov.

Fireşte că bătălia politică s-a lansat cu accente dure. Boiko Borisov a anunţat că-şi va prezenta demisia dacă sunt adoptate amendamentele la Constituţie pentru combaterea corupţiei şi crearea unei forme de răspundere a Procurorului General. Erau lucruri cerute de către protestatari, dar modificările introduse de majoritatea de 122 deputaţi au fost considerate paleative, insuficiente pentru o acţiune reală împotriva corupţiei Guvernului şi o formă de a scăpa de răspundere. Borisov nu are majoritatea constituţională de 160 de parlamentari. Mai mult, după ciocnirile cu Poliţia, Premierul Borisov a preferat să folosească momentul pentru a anunţa că nu-şi mai dă demisia, pentru a nu ceda în faţa Mafiei care l-ar ataca.

Aici rezidă şi dificultatea decriptării mănunchiului de interese şi controverse, ciocniri şi divergenţe de la Sofia, care merg spre o criză politică majoră, înaintea alegerilor la termen din martie 2021: se suprapun multipli actori, cu agende diferite, iar protestele genuine şi naturale din stradă sunt simplu de acoperit cu alte teme şi războaie politice sau de afaceri. Confruntarea preşedinte-premier, rivalitatea GERB-socialişti, acuzaţii de pactizare cu Rusia venite din toate părţile, lupta cu mafia – invocată de către ambele părţi politice - sunt teme care inundă spaţiul public şi confruntarea de imagine.

Mai nou, Borisov s-a prevalat de postura celor doi oligarhi protejaţi de minoritari ai Partidului etnicilor turci pentru a reproşa împingerea ţării spre confruntare inter-etnică; apoi a acuzat protestatarii că vor să blocheze intrarea în zona Euro a Bulgariei, totul de pe poziţii pro-europene şi anti-corupţie pe care le afişează chiar premierul.

Bătălia e de lungă durată, s-a cronicizat, şi riscă să se transforme în criză politică ce reclamă alegeri anticipate. În orice caz, chiar şi la termen, GERB şi aliaţii săi populişti şi ultranaţionalişti vor pierde, însă opoziţia este extrem de fragmentată, conţine multe partide de diferite culori, poziţii şi orientări, cu multe orgolii, iar probabilitatea constituirii unui guvern fără GERB şi Borisov este destul de redusă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite