Apărarea europeană se naşte greu

Plan franco-german privind crearea unei apărări europene are fisuri, iar „apărarea împotriva Rusiei nu va fi întărită dacă Franţa şi Germania nu se vor implica” şi nu vor adopta reacţii ferme faţă de un astfel de „vecin agresiv”, scrie The Wall Street Journal. UE vrea să aloce 90 de milioane de euro pentru o "revoluţie" în domeniul cercetării militare.

Miniştrii Apărării din cele 28 de state membre au discutat marţi pentru prima oară, în cadru formal, propunerea avansată de tandemul Franţa-Germania, privind apărarea europeană, încercând să contureze o strategie coerentă care să poată fi promovată de şefii de state la următorul summit din decembrie. 

Sosiţi împreună la reuniunea de la Bratislava, miniştrii Apărării din Germania şi Franţa,Ursula von der Leyen şi Jean-Yves Le Drian, au insistat că planul pe care îl propun nu are drept scop formrea unei armate în care ”militarii din Europa să poarte aceeaşi uniformă”.

”Dimpotrivă”, au afirmat cei doi, ”vrem să ne organizăm astfel încât să putem reacţiona rapid cu tot ce are mai bun fiecare stat european”.

Ursula von der Leyen a reamintit cum Europa s-a zbătut să îşi coordoneze eforturile în timpul epidemiei de Ebola din 2014 din Africa de Vest, cum ”limitele Europei” au fost evidenţiate în timpul campaniei anglo-franceze din Libia, în 2011, şi cum operaţiunea s-a baza pe expertiza SUA în materie de planificare şi logistică.

Planul franco-german, discutat marţi de miniştrii apărării ai UE reuniţi la Bratislava, presupune :

- înfiinţarea unui cartier general militar al Uniunii la Bruxelles

-o supraveghere comună prin satelit 

-asigurarea unor servicii medicale şi logistice

- un „sprijin concret” pentru industria europeană de apărare 

-sporirea finanţărilor alocate misiunilor militare

-utilizarea în scop comun a tehnicii aero-spaţiale (elicoptere, drone etc.)

- diversificarea msiunilor comune de menţinere a păcii în exteriorul graniţelor UE

- creşterea capacităţii de apărare  împotriva atacurilor cibernetice purtate de hackeri sponsorizaţi de state

Londra şi „noua Europă“ se opune

Prezenta la reuniune,  ministrul britanic al apărării, Michael Fallon , a declarat că Regatul Unit, chiar în afara Uniunii Europene, se va opune "oricărei idei a unei armate europene", pentru că NATO trebuie să rămână piatra de temelie a apărării Europei. 

Pe aceeaşi linie a opoziţiei faţă de proiectul franco-german se situează, scrie Politico, şi o parte a noilor membri UE, care se bazează în totalitate pe capabilităţile  NATO când vine vorba de apărare. Pentru Letonia şi Estonia, de exemplu, state aflate sub ”umbrela” NATO, alocarea de fonduri pentru o apărare comună europeană ar fi o provocare gratuită.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că Uniunea Europeană îşi poate consolida mijloacele de apărare fără a aduce vreun prejudiciu Alianţei Nord-Atlantice, în timp ce guvernul britanic şi-a exprimat reticenţa faţă de o astfel de idee, transmite AFP.

 "Nu există o contradicţie între o apărare europeană puternică şi o Alianţă Nord-Atlantică puternică. În realitate, cele două se întăresc una pe alta", a spus secretarul general al NATO, alături de şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, în marja unei reuniuni ministeriale a UE la Bratislava.

UE vrea să aloce 90 de milioane de euro pentru o "revoluţie" în domeniul cercetării militare

O investiţie de 90 de milioane de euro în cercetarea în domeniul apărării din UE ar putea marca un punct de cotitură, după ani de reduceri de cheltuieli care au pus capacităţile militare viitoare ale blocului comunitar în pericol, a declarat miercuri şeful Agenţiei Europene pentru Apărare, citat de Reuters.

 Planul, avansat de Comisia Europeană, a revenit în prim plan după ce britanicii au votat pentru ieşirea din UE, în luna iunie. Franţa şi Germania văd în prezent o oportunitate pentru a promova cooperarea europeană în domeniul apărării, blocată anterior de Marea Britanie – dar au nevoie de fonduri.

„Pentru prima dată în istorie, UE deschide calea către un program substanţial de cercetare în domeniul apărării”, a declarat directorul executiv al agenţiei care ajută Guvernele din UE să îşi dezvolte capacităţile militare, Jorge Domecq.

“Poate că cei 90 de milioane de euro reprezintă (o sumă – n.r.) modestă (...), dar este un început. Un program de apărare mai amplu ar fi o revoluţie pentru UE”, a adăugat el, după o reuniune a miniştrilor apărării de la Bratislava, în cursul căreia oficialii au discutat cel mai ambiţios plan din ultimele două decenii pentru integrarea apărării europene.

Investiţiile planificate vor fi făcute în cercetare, în perioada 2017-2019, dacă Guvernele şi Parlamentul European vor fi de acord. Domecq speră că, în exerciţiul bugetar care începe în 2021, va fi alocată o sumă mai mare.

Deşi cheltuielile alocate de fiecare Guvern în parte pentru capacităţi precum elicoptere şi vase sunt în continuare cruciale, este nevoie de un buget european pentru inovaţie, a atras atenţia Domecq.

Printre domeniile vizate se numără cel al materialelor textile de ultimă generaţie, care să apere mai bine militarii de pericole precum razele infraroşii, dar şi de apă şi de frig. De asemenea, aceste materiale pot transmite date despre starea militarului care le poartă către bază.

“Trebuie să fie uşoare, şi şi în acest sens este nevoie de cercetări”, a explicat oficialul.  

Propunerile UE pălesc în comparaţie cu cei 18 miliarde de dolari pe care Statele Unite urmează să îi cheltuiască în următorii cinci ani pentru noile tehnologii.

Cheltuielile pentru cercetare militară în  UE au scăzut cu o treime, adică peste 20 de miliarde de euro, din 2006. În acest timp, însă, ameninţările s-au intensificat – de la state eşuate la graniţele Europei, la militanţi islamişti şi la atitudinea tot mai ostilă a Rusiei.

Uniunea Europeană cheltuieşte circa jumătate din suma alocată de SUA pentru cercetarea şi producerea de tancuri, vase, avioane şi arme, dar are numai 15% din capacitatea pe care Washingtonul o poate desfăşura pe câmpul de luptă.

Guvernele din UE promovează companiile naţionale în sectorul militar, ceea ce duce de multe ori la dublarea echipamentelor şi la irosirea fondurilor, arată datele europene.

În 80% din cazuri, Guvernele preferă să aloce contractele din acest domeniu firmelor din ţara lor, nu consorţiilor europene.

UE are 19 tipuri de vehicule blindate de luptă pentru infanterie, faţă de Statele Unite, care au doar unul.

„Este o iluzie că vom putea să păstrăm industria apărării de care avem nevoie numai pe baza veniturilor din vânzarea echipamentelor noastre în străinătate. Trebuie să depăşim fragmentarea cererii acasă”, a subliniat Domecq.