Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European: „Visul european riscă să dispară din cauza crizei imigraţiei“

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, abordează într-un editorial pentru cotidianul „Adevărul“ o temă deosebit de importantă pentru viitorul Europei - criza imigraţiei.

Următorul Consiliu European este decisiv pentru viitorul Europei. Dacă statele membre nu găsesc împreună modul de a stăvili şi a reglementa fluxurile de imigranţi şi solicitanţi de azil, însuşi proiectul european poate primi o lovitură fatală.

UE şi statele sale membre au descoperit cu o întârziere vinovată acest fenomen şi s-au limitat să-i suporte consecinţele, încercând să-i reducă daunele şi să-l încetinească la frontierele noastre.

Până în 2050, populaţia Africii se va dubla, depăşind 2,5 miliarde de locuitori. Dacă nu intervenim rapid, actualele sute de mii de migranţi vor deveni milioane, cu consecinţe devastatoare pentru Europa.

Cauzele acestor fluxuri sunt instabilitatea şi nesiguranţa din vaste regiuni ale Africii şi Orientului Mijlociu, precum şi terorismul, sărăcia, foametea şi schimbările climatice. Numai între 2014 şi 2017, cel puţin 13.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în Marea Mediterană, fără a socoti zecile de mii de morţi din deşertul Sahara.

Cetăţenii noştri nu mai sunt dispuşi să accepte o Europă fără apărare, incapabilă să ofere răspunsuri structurale la această tragedie. Ei doresc o Uniune care să fie solidară cu cei ce fug din calea persecuţiilor şi războaielor, dar fermă cu cei care nu au dreptul să intre sau să rămână în Europa.

Următorul summit UE este ultima ocazie de a nu înşela aşteptările a jumătate de miliard de europeni.

Este nevoie de curaj şi de o strategie reală pe termen scurt, mediu şi lung, bazată pe doi piloni: pe de-o parte, oprirea rapidă a plecărilor din ţările de tranzit şi de pe coastele africane, permiţând sosirea în condiţii de siguranţă numai a celor care au într-adevăr drept de azil; pe de altă parte, distribuirea solicitanţilor de azil în ţările europene în temeiul unui mecanism automat şi obligatoriu.

În viitorul foarte apropiat, trebuie oprite plecările şi împiedicaţi cei care introduc ilegal migranţi să pună în pericol viaţa a zeci de mii de persoane. Cei care au într-adevăr nevoie de azil nu pot fi lăsaţi la mila traficanţilor fără scrupule. Blocarea plecărilor înseamnă şi eliminarea profiturilor acestor negustori de bărbaţi, femei şi copii.

Urmând exemplul înţelegerii cu Turcia, care a permis închiderea rutei Balcanilor, UE trebuie să investească cel puţin 6 miliarde pentru a închide rutele din Marea Mediterană.

Avem nevoie de un sistem european de azil mai just şi mai eficient.

Aşa cum este cazul cooperării UE-Niger, trebuie să colaborăm mai mult cu ţările de tranzit, cum ar fi Mauritania, Mali, Ciad, Tunisia, Maroc, Algeria şi Libia.

Înainte de 2016, treceau din Niger 150.000 de migranţi pe an. În 2018, numărul acestora a scăzut la 5.000. A fost posibilă şi evacuarea din Libia a 1.500 de solicitanţi de azil, primiţi temporar în Niger.

La jumătatea lunii iulie, voi merge la Niamey şi Agadez pentru a consolida cooperarea noastră cu Nigerul, conducând şi o misiune de diplomaţie economică la care participă întreprinzători europeni.

Dintre cele 650.000 de mii de cereri de azil prezentate în UE în 2017, 416.000 au fost depuse în numai trei ţări: Germania, Italia şi Franţa. Această nedreptate flagrantă este legată de Regulamentul Dublin, care generează din ce în ce mai multe conflicte şi tensiuni între statele noastre membre.

Trebuie să-l modificăm. Avem nevoie de un sistem european de azil mai just şi mai eficient. În noiembrie 2017, Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, o propunere de distribuire echitabilă a solicitanţilor de azil. Le-am scris şefilor de stat şi de guvern din UE, solicitându-le să folosească acest test ca bază a reformei.

Pentru a convinge statele cele mai reticente să accepte această redistribuire, trebuie să garantăm că Uniunea are capacitatea de a controla frontierele externe şi de a bloca plecările din nordul Africii. În acest mod, ar ajunge în Europa numai cei care au dreptul la protecţie prin proiectele de reinstalare ale Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al ONU. Aceste persoane ar fi transferate în condiţii de siguranţă şi distribuite în mod echitabil între statele UE de primire, aşa cum se întâmplă deja cu refugiaţi din taberele din Turcia, Iordania şi Liban.

În lipsa unei strategii europene credibile, bazată pe aceşti doi piloni, va prevala principiul „fiecare pentru sine”, cu o „renaţionalizare” a politicilor în domeniul migraţiei, închiderea frontierelor naţionale şi sfârşitul Schengen.

În paralel, Uniunea trebuie să coordoneze eforturile de stabilizare a Libiei, pentru ca acest stat să poată deveni un partener real al UE.

Visul european riscă să dispară din cauza crizei imigraţiei. Nu putem şi nu trebuie să acceptăm ca aşa ceva să se întâmple. Este nevoie de curaj, hotărâre şi ambiţie pentru a găsi împreună noi soluţii.

În curând, mă voi deplasa în Libia pentru a discuta rolul pe care Parlamentul European îl poate avea în acest proces şi în organizarea viitoarelor alegeri democratice. Suntem dispuşi să punem la dispoziţie resurse şi competenţe, inclusiv în cadrul unei conferinţe care să reunească în Parlament toate părţile interesate.

O strategie într-adevăr eficace trebuie să abordeze şi cauzele acestor veritabile exoduri. Solicităm alocarea de fonduri, în următorul buget al UE, dedicate unui Plan Marshall pentru Africa. Este nevoie de cel puţin 40 de miliarde EUR pentru a mobiliza investiţii de 500 de miliarde EUR în următorul deceniu. Obiectivul este crearea de perspective şi speranţe pentru tinerii africani în ţările lor. Aceste investiţii, însoţite de o diplomaţie economică solidă şi cote de imigranţi legali, pot facilita acordurile de repatriere cu ţările de origine.

Visul european riscă să dispară din cauza crizei imigraţiei. Nu putem şi nu trebuie să acceptăm ca aşa ceva să se întâmple. Este nevoie de curaj, hotărâre şi ambiţie pentru a găsi împreună noi soluţii.

Parlamentul European îşi face datoria, propunând o strategie articulată şi credibilă. Fac un apel către şefii de stat şi de guvern să lase la o parte logica egoismului naţional şi să acţioneze împreună pentru a evita sfârşitul Uniunii.

Antonio Tajani,
Preşedintele Parlamentului European