Angela Merkel a admis faptul că politica sa faţă de refugiaţi a „polarizat” Germania
0
Cancelarul Germaniei a admis luni, după ce partidul populist de extremă dreapta Alternativa pentru Germania a obţinut un scor ce-i permite să intre în parlament, că politica sa controversată faţă de refugiaţi a „polarizat” societatea germană.
În contextul în care acuzaţiile cu privire la responsabilitatea pentru triumful electoral al partidului AfD şi pentru scăderea în popularitate a Uniunii Creştin Democrate au început să circule, Angela Merkel a oferit asigurări că îşi va duce la final cel de-al patrulea mandat şi a făcut primii paşi în negocierile complexe pentru formarea viitoarei coaliţii de guvernare.
Coaliţia condusă de Partidul Creştin Democrat al Angelei Merkel şi Social Democraţii, actualul partener de guvernământ, au înregistrat cel mai slab scor electoral din anul 1949, fapt ce a permis AfD-ului şi altor trei partide să câştige un număr fără precedent de mandate parlamentare. Rezultatul a condus la o scădere a monedei Euro luni, pieţele financiare internalizând noile riscuri politice europene.
Următorul guvern moşteneşte o economie aflată într-un moment bun, dar lista problemelor nu una de ignorat: integrarea refugiaţilor, scandalul emisiilor de carbon a marilor producători auto germani şi nu în ultimul rând, posibila reformă a instituţiilor din Uniunea Europeană.
Social democraţii au declarat că doresc să fie în opoziţie pentru a se regrupa după înfrângerea dură suferită, însă Angela Merkel a declarat că va încerca să-i coopteze într-o coaliţie alături de Partidul Liber Democrat şi de partidul Verzilor.
În plus, cancelarul Germaniei trebuie să răspundă atacurilor venite din interiorul propriei coaliţii şi din partea altor partide de dreapta, precum Uniunea Creştină Socială din Bavaria, ce o acuză de alimentarea succesului AfD-ului prin adoptarea unor politici străine doctrinei conservatoare, precum politica liberală faţă de refugiaţi.
Angela Merkel a declarat luni în cadrul unei conferinţe de presă că ea poartă responsabilitatea pentru „polarizarea” politică a ţării, „ce este legată de mine ca persoană, în mod clar”.
Dar liderul german a refuzat să admită greşeli în decizia de a primi peste 1 milion de refugiaţi în Germania între anii 2015-16, preferând în schimb să sublinieze partea pozitivă a acestui scor electoral slab, afirmând că „după 12 ani de guvernare, oportunitatea de a forma un nou guvern nu a fost un dat”.
Horst Seehofer, liderul CSU, partid ce a pierdut 11% din electoratul său în aceste alegeri, a declarat că a fost „o greşeală de a lăsa descoperit flancul drept” în faţa unui atac din partea AfD-ului, luând în considerare luni, pentru un scurt moment, ruperea alianţei cu CDU.
Rezultatele alegerilor de duminică sugerează că uniunea condusă de Angela Merkel ar putea avea o majoritate confortabilă în parlament împreună cu Verzii şi Liberii Democraţi, însă o înţelegere în acest sens ar putea dura luni de zile, date fiind diferenţele dintre aceste partide. În acest sens, Merkel a declarat că doreşte formarea coaliţiei de guvernământ până la Crăciun.
Sfârşitul excepţionalismului german?
În ultimul an, în timp ce Occidentul era zguduit de valul nemulţumirilor populiste, Germania părea a fi o insulă a calmului: Statele Unite l-au ales pe Donald Trump, Marea Britanie a plonjat către Brexit, Hollande era atât de nepopular încât nici măcar nu a mai candidat pentru un nou mandat. În acest peisaj, Angela Merkel părea că se îndreaptă cu calm către un nou mandat, dând impresia că doar Germania părea a avea o administraţie puternică şi stabilă.
După alegerile de duminică Angela Merkel şi-a asigurat într-adevăr cel de-al patrulea mandat, însă, după cum consideră editorialistul celor de la Financial Times, Gideon Rachman, „Germania pare că şi-a pierdut imunitatea la valul de populism anti-establishemnt. Acest lucru are implicaţii serioase asupra abilităţii cancelarului Germaniei de a juca rolul de lider al lumii occidentale, după cum a fost numită după victoria electorală a lui Donald Trump”.
În opinia jurnalistului britanic, succesul electoral al partidelor cu un mesaj populist, şi în special AfD-ul, pune capăt speranţei din spatele ideii că „povara istoriei” îi asigură Germaniei o imunitate la ideile extremiste.
Prezenţa în Bundestag a partidului naţionalist de extremă dreapta va avea consecinţe dincolo de tonul dezbaterilor politice din Germania. În primul rând, „ar putea complica modul în care Germania interacţionează cu restul Europei, exercitând presiuni pentru poziţii mai degrabă naţionaliste”. Apoi, ar putea complica relaţiile deja dificile pe care Germania le are cu Turcia şi Polonia, fiind posibil ca „noul parlament să exercite presiuni pentru o poziţie, cel puţin la nivel declarativ, mult mai naţionalistă, ca răspuns la tipul de insulte venite din partea liderului de la Ankara”.
Nu în ultimul rând, acest rezultat ar putea reprezenta o frână pentru „speranţele pentru o integrare europeană mult mai profundă care să contracareze valul naţionalist şi să îmbunătăţească instituţiile europene”. Noul context politic din Germania ar putea afecta abilitatea liderului german de a susţine proiectul de reforme la nivel european gândit de Emmanuel Macron.
Aceste posibilităţi vin astfel să tempereze valul de optimism ce se instaurase în ultima vreme pe continent. „Germania arată acum ca o ţară occidentală ‘normală’, şi acest fapt, în mod ironic, nu este unul binevenit”, concluzionează Gideon Rachman.
Se încarcă comentariile...
