Analiză: Uniunea Europeană, „la răscruce de drumuri“

Analiză: Uniunea Europeană, „la răscruce de drumuri“

Liderii UE nu reuşesc să stăvilească afluxul de imigranţi, Portugalia, Grecia, dar şi Catalonia dau din nou bătăi de cap zonei euro, iar Marea Britanie şantajează Uniunea  să se reformeze pe modelul „mai puţină Europă“.

Ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a declarat marţi că UE este „la răscruce de drumuri”, confruntându-se şi cu criza euro şi cu cea a refugiaţilor, şi a făcut apel la mai multă solidaritate între ţările member. Ţările membre trebuie să decidă acum dacă revin la logica lor naţională sau Europa este un continent care este solidar şi care negociază împreună, a adăugat el.
 
 Frank-Walter Steinmeier a reamintit că în timpul verii, când spectrul unei ieşiri a Greciei din zona euro devenea din ce în ce mai ameninţătoare, UE a crezut că se confruntă cu „cea mai mare criză existenţială“. Însă afluxul de imigranţi din vară şi disensiunile între ţările membre privind maniera de a răspunde acestei crize fără precedent s-au dovedit a fi încă şi mai grave.
 
 „Europa trece prin proba de rezistenţă cea mai importantă din ultimii 60 de ani”, a adăugat el. Lideri ai Uniunii Europene s-au întâlnit  ieri şi vor continua discuţiile si astăzi cu omologii lor africani, în Malta, în speranţa că ajutorul lor umanitar în bani şi alte bunuri acordat naţiunilor africane va duce la scăderea afluxului de migranţi „economici“ care traversează Marea Mediterana dinspre cele mai sărace state ale lumii spre bogata Europa, scrie Reuters. 
 
UE s-a anjajat să dea Africii ajutoare în valoare de până la 3,6 miliarde de euro, în cadrul unor eforturi de gestionare a crizei migraţiei, relatează AFP. România este fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. 
 
Polonia, reprezentată de premierul Cehiei
 
Summitul acesta consemnează şi o situaţie unică. Polonia nu a fost reprezentată nici de preşedintele Andrzej Duda, nici de premierul în exerciţiu Ewa Kopacz, ci de prim-ministrul ceh Bohuslav Sobotka. Şi aceasta din cauza „comunicării deficitare dintre preşedinţie şi guvernul în exerciţiu, care reprezintă două tabere politice opuse, după alegerile legislative câştigate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), apropiat de Andrzej Duda.
 
Germania pune din nou la încercare UE
 
Şi ca şi cum situaţia nu era destul de tensionată pe tema relocării refugiaţilor între statele member, Germania a anunţat, ieri, că a revocat decizia de suspendare a Regulamentului de la Dublin (care reglementează examinarea cererilor de azil în Europa) în cazul migranţilor sirieni, pentru a putea astfel să înceapă expulzarea lor către prima ţară pe unde ei au intrat în UE şi unde, conform prevederilor respectivului regulament european, ei ar trebui să ceară azil.
 
 Ungaria a reacţionat imediat prin vocea ministrul de Externe, Peter Szijjarto, care a spus că Regulamentul Dublin privind gestionarea cererilor de azil este „mort“, deoarece, cu puţine excepţii, nimeni nu respectă prevederile lui. În opinia lui Szijjarto, ''este imposibil din punct de vedere fizic'' ca cineva care pleacă din Siria cu destinaţia Europa să intre în Uniunea Europeană mai întâi prin Ungaria. Prin urmare, ''nu se justifică'' returnarea în Ungaria nici măcar a unui singur sirian, a mai spus ministrul ungar.
 
Până una alta, zeci de imigranţi au intrat în greva foamei marţi într-unul din centrele de detenţie din Cehia, în semn de protest faţă de durata şederii lor, au declarat voluntari care au vizitat unitatea, citaţi de Reuters. Iar Finlanda se pregăteşte să cazeze solicitanţii de azil în corturi şi containere de transport maritim deoarece afluxul de refugiaţi s-a accelerat după o încetinire luna trecută, a anunţat marţi Ministerul de Interne de la Helsinki.
 
Portugalia, noua durere de cap a zonei euro
 
Guvernul de centru-dreapta portughez a picat, marţi, după moţiune de cenzură. Problema este că la putere vine opoziţia de stânga unită, echivalentul platformei Syriza din Grecia . Din copilul model al crizei euro, Portugalia riscă să arunce UE într-o nouă criză. Analiştii Citi Bank avertizaseră încă din vara acestui an că Portugalia ar putea deveni o nouă Grecie, iar „acum ne vedem temerile adeverite”. Într-adevăr, asemănările dintre cele două ţări sunt foarte mari: de la populaţie până la valoarea datoriei publice şi probleme structurale în economie. Programul partidelor de stânga pare o copie după a grecilor de la Syriza: renunţarea la măsurile de austeritate bugetară, anularea unor reforme, creşteri de salarii. Deocamdată, bugetul Portugaliei pentru anul viitor nu a fost înaintat Comisiei Europene. Se anunţă o negociere dură în lunile următoare.
 
Noi probleme cu Grecia
 
Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au ameninţat că nu vor aproba furnizarea unei tranşe de ajutor de 2 miliarde de euro Greciei, din cauza dezacordurilor legate în special de noile reguli referitoare la confiscarea locuinţelor în cazul ratelor restante la împrumuturi. Din cauza aceasta recapitalizarea băncilor elene, unul dintre cele mai importante procese aflate în desfăşurare în Grecia, riscă să eşueze dacă Guvernul de la Atena şi creditorii nu ajung la un acord asupra unor probleme dificile, precum confiscarea locuinţelor pentru neplata creditelor, relatează Kathimerini.
 
Un alt punct de impas este TVA de 23% pentru sistemul privat de educaţie. Adjunctul ministrului de Finanţe, Tryfon Alexiadis, a anunţat însă că această problemă va fi soluţionată. Grecia trebuie să adopte o serie de reforme pentru a primi fonduri din noul acord de finanţare internaţională în valoare de 86 de miliarde de euro, pe care l-a semnat anul acesta. De asemenea, statul grec trebuie să-şi reformeze sistemul bancar până la sfârşitul anului, pentru a putea începe discuţiile în vederea reducerii datoriilor, o prioritate a premierului Alexis Tsipras.
 
Şantajul britanic
 
Premierul britanic David Cameron a lansat marţi provocarea finală pentru Uniunea Europeana, anunţând cele patru mari obiective de negociere. Guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi imigraţia sunt cele patru capitole de negociere care vor decide anul viitor, la capătul unui referendum, dacă Marea Britanie rămâne în UE. Premierul britanic a declarat că Marea Britanie vrea un control mai mare asupra migraţiei din ţările UE şi a cerut ca dreptul de liberă circulaţie a muncitorilor să nu se aplice ţărilor nou intrate în UE până când economiile lor nu sunt suficient de dezvoltate.
 
Cameron consideră că reducerea numărului europenilor care vin în Marea Britanie se poate face prin ingrădirea accesului la beneficiile sistemului social. Cameron propune două noi măsuri pentru a descuraja „turismul pentru beneficiile sistemului social britanic“. Prima: imigranţii din UE care vin în Marea Britanie trebuie să contribuie minimum 4 ani la sistemele sociale înainte de a putea cere ajutoare. A doua măsură: Încetarea practicii de a trimite în străinatate ajutoarele pentru copii.
 
Premierul Cameron a spus că întelege că aceste teme sunt dificil de acceptat pentru unele state membre UE, dar s-a aratat dispus la negocieri. Un prim răspuns a primit : Comisia Europeană a calificat marţi anumite cereri formulate de Marea Britanie privind reforma blocului comunitar ca „foarte problematice“, cu referire în primul rând la „discriminarea directă între cetăţenii UE“ implicată de limitarea accesului la ajutoare sociale al imigranţilor europeni.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: