Analiză. Noi tensiuni se acumulează în Balcani. Kosovo îşi face armată proprie, Serbia ameninţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Soldaţi kosovari
Soldaţi kosovari

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat că de la Pristina vin veşti proaste: că se vor menţine taxele până când Serbia recunoaşte independenţa Kosovo şi că fosta provincie sârbă îşi va face armată proprie. „Aceste veşti reprezintă un semnal că urmează o catastrofă dacă cineva nu reuşteşte să ţină în frâu Pristina“, spune oficialul sârb.

„Sunt foarte îngrijorat de faptul că autorităţile albaneze nu vor nici măcar să audă despre eliminarea taxelor ilegale introduse împotriva Republicii Serbia. Ei au constatat că aceste taxe vor continua să existe până când Serbia va recunoaşte independenţa Kosovo. Cealaltă veste proastă este că albanezii din Kosovo au anunţat formarea armatei Kosovo la 14 decembrie, lucru care contravine Constituţiei lor şi acordului cu NATO” a spus Vucic şi a remarcat că „acesta reprezintă un pericol pentru Serbia.”

El a mai declarat că va avea convorbiri cu reprezentanţii Chinei, Rusiei, probabil şi SUA. Vucici a amintit că Kosovo nu are dreptul la armată, chiar şi nici în conformitate cu propriile lui legi, precum şi nici dreptul la noi taxe, potrivit Acordului de Asociaţie i Stabilitate (ASA), CEFTA şi în conformitate cu toate acordurile regionale, dar, aşa cum s-a dovedit, ei nu renunţă la o astfel de mişcare, în ciuda apelurilor făcute de UE, deoarece, aşa cum a subliniat, cred că au aliaţi mai puternici.

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a cerut luni seara sârbilor din Kosovo-Metohija să nu răspundă la isteria Pristinei şi să rămână calmi şi Pristinei i-a transmis să se gândească de două ori înainte de a porni spre orice aventură.

Înfiinţarea armatei Kosovo reprezintă o ameninţare gravă la adresa păcii şi securităţii, a declarat marţi secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Serbiei, Veljko Odalovic, şi a adăugat că tot ceea ce face Pristina duce la o destabilizare a situaţiei din regiune. „Acesta este un pachet de măsuri la care ei lucrează, armata este doar ultimul act. Este vorba despre o ameninţare gravă la adresa păcii şi securităţii. Ceea ce fac autorităţile din Pristina în prezent şi faptul că mulţi care ar trebui să-i oprească, tac, este ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze”, a conchis Odalovic în interviul acordat pentru postul TV Prva.

Şefa executivului de la Belgrad şi-a exprimat, miercuri, speranţa că ţara sa „nu va fi nevoită niciodată să recurgă la armată”, deşi există, în opinia sa, o posibilitate în acest sens având în vedere voinţa Kosovo de a se dota cu propria forţă militară, relatează AFP.

„Sper că nu va trebui niciodată să recurgem la armată, dar este una din opţiuni în momentul de faţă, deoarece nu putem să nu observăm că se procedează la o nouă epurare etnică”, a declarat presei Ana Brnabic.

Remarca sa vine după ce marţi preşedintele sârb Aleksandar Vucici a acuzat autorităţile kosovare că vor să „alunge populaţia sârbă din Kosovo”, ridicând bariere vamale şi creându-şi o armată.

Parlamentul de la Pristina va examina la 14 decembrie în a doua lectură crearea unei armate, în condiţiile în care în prezent securitatea Kosovo este asigurată de o forţă internaţională.

După războiul din 1989-1999, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo, locuit preponderent de etnici albanezi, iar Belgradul nu a recunoscut independenţa declarată în 2008 de autorităţile de la Pristina. La 22 noiembrie, guvernul kosovar a introdus o taxă de 100% pentru produsele sârbe, ca represalii după refuzul Interpol de a accepta aderarea Kosovo, refuz pe care Pristina îl atribuie presiunilor exercitate de Belgrad.

Şeful NATO,îngrijorat

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat miercuri îngrijorarea în legătură cu momentul ales de Pristina pentru a transforma Forţa de Securitate din Kosovo (KSF) într-o armată naţională, având în vedere deteriorarea relaţiilor deja fragile cu Serbia vecină, relatează dpa.

KSF este o forţă de securitate alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.

Belgradul, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, susţine că decizia reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii şi încalcă termenii prezenţei NATO în Kosovo.

„O astfel de decizie nu survine într-un moment oportun, ea contravine recomandărilor multor aliaţi NATO şi poate avea repercusiuni grave asupra viitoarei integrări auro-atlantice a provinciei Kosovo”, a spus Stoltenberg la Bruxelles, după ce a discutat această chestiune cu miniştrii de externe ai ţărilor NATO.

„În cazul în care mandatul forţei de securitate din Kosovo trebuie revizuit, Consiliul Nord-Atlantic va trebui să reexamineze nivelul angajamentului NATO în Kosovo”, a avertizat Stoltenberg.

El a criticat de asemenea taxele vamale impuse recent de Pristina produselor importate din Serbia şi Bosnia, precizând că ele creează „noi diviziuni”.Tarifele au provocat nemulţumirea vecinilor Kosovo şi au atras avertismente din partea Uniunii Europene, care depune eforturi pentru normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina.

„Aceste măsuri fac dialogul mediat de UE între Belgrad şi Pristina şi mai dificil’, a spus Stoltenberg, care a cerut ambelor părţi „să se abţină de la alţi paşi şi declaraţii provocatoare”.

SUA sprijină  planul Kosovo de a-şi crea propria armată

Washingtonul sprijină planul Kosovo de a-şi crea propria armată, a declarat joi ambasadorul american la Pristina, Philip Kosnett, o poziţie ce nu este împărtăşită de alte ţări membre NATO, potrivit France Presse.

SUA apreciază că "transformarea KSF în forţe armate ale Kosovo este un pas pozitiv şi că este firesc ca republica în calitate de ţară suverană şi independentă să dispună de propriile capacităţi defensive", a subliniat ambasadorul. "Acesta este un proiect ce va lua mulţi ani", a mai spus diplomatul american.
 

Moscova acuză NATO şi UE că destabilizează Europa prin acţiunile din Balcani

Moscova susţine că este îngrijorată de tentativele Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene de a îşi consolida prezenţa în regiunea balcanică, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, relatează agenţia Tass.

"Situaţia din Balcani este îngrijorătoare. Observăm cum NATO şi Uniunea Europeană depun eforturi de a îşi consolida prezenţa în regiune. Ei cer ca ţările din regiune să facă o alegere falsă: dacă vor să fie de partea Moscovei, sau de partea Washingtonului şi Bruxelles", a declarat Lavrov.

Potrivit diplomatului rus, astfel de activităţi "destabilizează securitatea Europei şi duc la intensificarea tensiunilor".

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite