Analiză. Noul Eldorado energetic, butoiul cu pulbere din estul Mediteranei

În ultimele luni, activitatea marilor companii de gaze naturale s-a intensificat în estul Mediteranei. În vreme ce forajul exploratoriu este în creştere, un balet diplomatic agită această regiune complexă şi explozivă, Levant. În joc, bogăţiile de pe fundul Mării Mediterane, disputate de Turcia, Siria, Liban, Israel şi Egipt. În centrul acestui eşicher geologic şi geopolitic, Insula Cipru.

De la descoperirea unor mari rezerve de gaze în largul Israelului (în 2010) şi a Egiptului (în 2015), ciprioţii au speranţe mari pentru subsolul lor marin. Republica Cipru şi-a înmulţit contractele de explorare cu mulţi giganţi ai hidrocarburilor, cum ar fi Total (Franţa), ENI (Italia) şi ExxonMobil (SUA). Guvernul cipriot speră să profite de această oportunitate pentru a finanţa multe programe de dezvoltare de pe insulă şi speră că giganţii energetici pot începe să foreze cât mai curând posibil.

Potrivit unor informaţii, în timpul recentei sale vizite la Washington, ministrul cipriot de externe, Nikos Christodoulides, a primit mesajul că Washingtonul este convins că Ciprul poate reprezenta un foarte important nod pentru diversificarea surselor energetice pentru Europa. Având în vedere că până la sfârşitul acestei săptămâni, Exxon/Mobil va începe forajele în perimetrul 10 al Zonei Economice Exclusive a Republicii Cipru, susţinerea Washingtonului faţă de interesele companiilor americane ar trebui considerată ceva normal. 

Ceea ce urmează a se clarifica este dacă ridicarea embargoului impus de SUA vânzării de arme către Republica Cipru va evolua într-o direcţie pozitivă. Toată această dinamică evoluează în jurul a două chestiuni foarte concrete şi legate între ele într-o măsură semnificativă: reunificarea Ciprului şi exploatarea resurselor energetice din Mediterana de Est. Este absolut clar că există presiuni puternice pentru deschiderea unui nou proces de negocieri cu scopul, desigur, găsirii unei soluţii care să permit exploatarea fără probleme a hidrocarburilor din platoul continental. Un organism de colaborare pentru securitatea în Mediterana de Est şi în Orientul Mijlociu, cu participarea SUA, se află deja în curs de constituire. Este posibil ca o astfel de structură să se bazeze pe formatele trilaterale de colaborare create în anii anteriori în zonă de către Grecia şi Cipru cu Israel, Iordania şi Egipt. Sectorul energiei reprezintă prin definiţie un aspect al securităţii, întrucât se leagă de eforturile mai generale ale americanilor de a promova diversificarea surselor energetice pentru Europa.

Dacă acest proiect, de inspiraţie americană, are şanse să avanseze, se va vedea luna următoare, când sunt programate reuniunile trilaterale dintre Grecia, Cipru şi Iordania (la Nicosia, în data de 19 decembrie) şi cu Israelul (la Ierusalim, la data de 20 decembrie), scrie Kathemerini. Încă dinainte de realizarea acestor întâlniri, Atena va avea o imagine clară asupra intenţiilor americanilor întrucât la data de 13 decembrie se va desfăşura la Washington primul dialog strategic Grecia-SUA.

Aceasta este o evoluţie deosebit de importantă întrucât este pentru prima data când Washingtonul şi Atena deschid o “umbrelă” instituţională deasupra chestiunilor care le leagă. În principal, este vorba de probleme de securitate şi, apoi, de probleme energetice.

Dimensiunea militară 

Dimensiunea militară este, pe bună dreptate, un aspect crucial al acestor planuri în perioada următoare. Atena şi Nicosia trec printr-o perioadă de colaborare foarte strânsă cu Israelul, după cum s-a văzut din ultimele exerciţii militare. Israelienii continua demersurile pentru crearea unui radar în estul Cretei, cu scopul extinderii capacităţilor lor în regiune.  Iar colaborarea Greciei şi Israelului la nivel militar se preconizează că va fi întărită. În paralel, programele comune de instruire a forţelor armate elene şi americane se înmulţesc vertiginos. 

Ameninţările lui Erdogan

În timp ce giganţii petrolieri occidentali se mobilizează pentru a începe forarea în zona economică exclusivă cipriotă, preşedintele turc  a profitat de lansarea la apă a unei nave de război pentru a  ameninţa puterile care doresc să  exploateze resursele gaziere fără Ankara. Erdogan a avertizat duminică marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept   „piraţi“, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria, informează AFP.

El a avertizat că explorarea resurselor în estul Mediteranei prin excluderea Ankarei este „inacceptabilă“. "Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a Republici Turce a Ciprului de Nord, a adăugat el. Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.

În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti.

Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă“ a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.

Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului.