Analiză. Care sunt noile divergenţe ce afectează relaţiile dintre SUA şi UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Relaţiile transatlantice au intrat din nou pe un trend descendent. Acest lucru s-a văzut şi pe timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen, scrie „Le Monde“.

Din discursurile liderilor europeni prezenţi la Conferinţa de Securitate de la Munchen s-a văzut că Europei nu îi este pe plac faptul că SUA au anunţat pe neaşteptate retragerea trupelor din Siria, renunţând la orice responsabilitate pentru situaţia din regiune. De asemenea, statele europene sunt nemulţumite de retragerea Washingtonului din acordul nuclear cu Iranul şi suspendarea participării la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. În afară de aceasta, partenerii transatlantici se confruntă cu divergenţe în privinţa gazului rusesc, situaţiei din Venezuela şi chiar evoluţia companiei Huawei, mai scrie publicaţia franceză. 

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a a recunosct că este şocată de poziţia preşedintelui SUA, Donald Trump, care a declarat că importul de automobile europene ameninţă securitatea naţională. În acelaşi timp, Merkel a menţionat indignată că politica nucleară a Washingtonului în raport cu Rusia şi Iranul pune în pericol, în primul rând, europenii.

Repatrierea jihadiştilor din Siria

În plus, Germania consideră că cererea preşedintelui american Donald Trump adresată mai multor ţări europene de a lua înapoi şi judeca 800 de luptători străini ai Statului Islamic capturaţi în Siria va fi greu de realizat.

Într-o declaraţie la televiziunea ARD, Heiko Maas, a spus că ţara sa va purta consultări în această privinţă cu Franţa şi Marea Britanie pentru a se lua o decizie comună.

Alţi politicieni germani au criticat tonul cererii preşedintelui american. „Statele Unite cer Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi altor aliaţi europeni să primească înapoi peste 800 de combatanţi ai ISIS pe care i-am capturat în Siria şi să-i judece”, a scris pe Twitter Donald Trump la sfârşitul săptămânii trecute.

Solicitarea adresată de preşedintele american Donald Trump statelor europene, de a lua înapoi 800 de luptători străini ai Statului Islamic (SI), va fi „extraordinar de dificil de pus în aplicare”, a declarat duminică ministrul german de externe Heiko Maas, informează dpa.

Întoarcerea lor ar fi posibilă numai atunci când va fi sigur că aceşti oameni vor fi trimişi imediat în faţa instanţei şi când vor fi ţinuţi în custodie”, a declarat Maas în cadrul programului de televiziune „Anne Will” al canalului ARD.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, autorităţile au nevoie de informaţii şi investigaţii penale care nu ar putea fi garantate, a spus el. „Şi atât timp cât această situaţie se menţine, cred că ar fi extrem de dificil de implementat” cererea preşedintelui american, a precizat şeful diplomaţiei germane. El a adăugat că persoanele care deţin cetăţenia germană au dreptul să revină în Germania, dar a menţionat că în Siria nu există, în prezent, nicio modalitate de a verifica revendicările de acest tip. În concluzie, ministrul german de externe a anunţat că o decizie privind modul de acţiune va fi luată de Germania împreună cu Franţa şi Marea Britanie.

Norbert Roettgen, un membru proeminent al Partidului Creştin-Democrat al cancelarului Angela Merkel şi preşedinte al comisie de politică externă a parlamentului german, a respins, de asemenea, solicitarea preşedintelui Trump.

„Această cerere a preşedintelui american nu este constructivă, atât în privinţa tonului, cât şi a conţinutului”, a declarat el pentru ediţia de luni a ziarului Passauer Neuen Presse. „Dacă începi să pasezi responsabilitatea de la unul la altul, aceasta nu este o abordare constructivă sau promiţătoare”, a continuat el, adăugând că problema legată de cum trebuie acţionat în privinţa luptătorii străini ai SI trebuie abordată în comun.

Mai mulţi miniştri de externe din UE şi guvernul britanic au respins luni cererea preşedintelui american Donald Trump ca ţările europene să îi repatrieze pe luptătorii străini capturaţi în Siria, dar au recunoscut în acelaşi timp că statele membre trebuie să gestioneze această chestiune sensibilă, relatează AFP.

„Este o problemă. Noi, în Europa, suntem conştienţi de asta”, a spus ministrul luxemburghez de externe Jean Asselborn înaintea discuţiilor de la Bruxelles cu omologii săi din Uniunea Europeană, criticându-l în acelaşi timp pe Trump că a ridicat această chestiune pe Twitter.

„Dacă vrem să găsim o soluţie raţională, atunci trebuie să discutăm. Nu să facem schimburi de postări pe Twitter, pentru că nu are niciun sens”, a spus el.

Şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl a declarat de asemenea că nu înţelege cererea lui Trump, adăugând că „nu ar fi în interesul nimănui” să elibereze luptători străini care au fost capturaţi de coaliţia internaţională şi de combatanţii kurzi cu mari riscuri.

În acelaşi timp, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a spus că una „din cele mai mari provocări” ale Europei este să împiedice revenirea luptătorilor străini.

Totodată, guvernul britanic a transmis luni că luptătorii străini ai Statului Islamic ar trebui judecaţi acolo unde au fost comise crimele, respingând astfel apelul preşedintelui american.

„Luptătorii străini trebuie aduşi în faţa justiţiei în conformitate cu procedura legală adecvată în jurisdicţia cea mai potrivită. Când acest lucru este posibil, asta ar trebui să aibă loc în regiunea unde sunt comise crimele”, a spus un purtător de cuvânt al premierul britanic Theresa May.

După ce iniţial şi-a exprimat reticenţa, Parisul ia acum în considerare întoarcerea cetăţenilor săi. O sursă apropiată de acest dosar în Franţa a evocat un număr de 150 de francezi aflaţi în această situaţie, dintre care 90 de minori.

În Belgia, ministrul de justiţie Koen Geens a cerut duminică o „soluţie europeană”, făcând apel „la o reflecţie calmă şi la analizarea soluţiei care implică cele mai puţine riscuri la adresa securităţii”.

Administraţia semiautonomă kurdă din Siria refuză să îi judece pe străini şi vrea să îi trimită în ţările lor de origine. Însă puterile occidentale se arată reticente în contextul ostilităţii unei părţi a opiniei publice.Subiectul a fost discutat, luni, de miniştrii de externe din UE la Bruxelles.

Războiul taxelor 

Marţi, ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a avertizat că va urma cea mai dificilă parte a negocierilor comerciale dintre Europa şi Statele Unite, iar discuţiile se vor concentra pe reducerea tarifelor aplicate bunurilor industriale, pentru a creşte şansele unui acord, transmite Reuters.

Raportul confidenţial trimis de Departamentul pentru Comerţ preşedintelui Donald Trump, weekendul trecut, îi va permite probabil să ameninţe cu introducerea unor tarife de până la 25% pentru importurile de automobile şi componente auto, prin includerea acestora în categoria riscurilor pentru securitate naţională.

”În ultimele săptămâni şi luni am observat cu îngrijorare că Statele Unite îşi înăspresc politicile comerciale, că tensiunile sunt în creştere. Impactul poate fi observat deja în economia mondială, creşterea economică a încetinit”, a declarat Altmaier postului de radio Deutschlandfunk.

Întrebat despre riscul creşterii tarifelor americane pentru automobile, Altmaier a spus că nu acceptă argumentul că automobilele importate ar pune în pericol securitatea naţională a Statelor Unite.

Altmaier, un apropiat al cancelarului Angela Merkel, a spus că reducerea tarifelor pentru automobile şi alte bunuri manufacturate ar trebui să fie subiectul principal al actualelor discuţii. “Nu suntem încă acolo unde dorim să fim. S-ar putea să fi parcurs o treime din drum, va urma cea mai dificilă parte”, a spus Altmaier.

Ministrul a adăugat că este în favoarea reducerii tarifelor de import pentru automobile la acelaşi nivel în Statele unite şi în Europa, ”ideal la 0%”.

Negocierile vor fi un subiect important al întâlnirii pe care o va avea Altmaier cu omologul său francez Bruno Le Maire, marţi, la Berlin.

Franţa nu doreşte să îşi deschidă sectorul agricol pentru importuri din SUA, iar Altmaier a spus că este de acord cu excluderea subiectului din discuţiile comerciale.”Agricultura este un subiect foarte sensibil şi nu dorim să îl discutăm în situaţia actuală”, a spus Altmaier.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat unei publicaţii germane că Trump i-a promis că nu va impune deocamdată tarife suplimentare pentru importurile de euromobile europene.

Dacă va aplica totuşi tarife automobilelor europene, UE va reacţiona imediat şi nu se va simţi obligată să îşi respecte promisiunea de a cumpăra mai multă soia şi gaze lichefiate din Statele Unite, a adăugat Juncker.

O delegaţie a Camerei Reprezentanţilor din SUA condusă de preşedinta acestui for Nancy Pelosi a încercat marţi să-i liniştească pe partenerii din NATO şi Uniunea Europeană că SUA rămân un partener angajat, într-un moment în care preşedintele Donald Trump pune această relaţie sub semnul întrebării, relatează dpa.

Delegaţia bipartită, care include circa 10% din Congresul SUA, este aici, la Bruxelles, pentru a reafirma "angajamentul nostru pentru alianţa transatlantică, angajamentul nostru faţă de NATO, respectul nostru pentru Uniunea Europeană, capacitatea şi dorinţa noastră de a lucra cu toţii împreună", a spus Pelosi.

Parlamentarii americani au participat la Conferinţa pentru securitate de la Munchen înainte de a se deplasa la Bruxelles pentru convorbiri cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, şefa diplomaţiei UE Federica Mogherini şi premierul belgian Charles Michel.

Întâlnirea cu Juncker, de luni, a atins "multe aspecte a ceea ce numim agenda globală, din care încă credem că UE şi SUA împărtăşesc mult", a declarat purtătorul său de cuvânt Margaritis Schinas.

"Ştim că viitorul Americii şi al Europei sunt strâns legate", a declarat Elliot Engel, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor. "Ca într-o familie în care sunt suişuri şi coborâşuri şi dezacorduri, dar suntem una şi aceeaşi familie", a adăugat el.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite