Analiză. Lupta pentru şefia Comisiei Europene. Când doi se ceartă al treilea câştigă?

Margrethe Vestager, Manfred Weber, Frans Timmermans, candidaţi la şefia Comisiei Europene

Liderii europeni, în special preşedintele Emmanuel Macron şi canecelarul Angela Merkel, şi-au afişat divergenţele marţi, în timpul summit-ului informal al UE de la Bruxeeles, cu privire la succesorul lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene. Se anunţă o negociere anevoiasă asupra desemnării noilor responsabili ai UE.

Summit-ul informal al Uniunii Europene, de marţi seară, de la Bruxelles, s-a încheiat fără ca liderii europeni să anunţe cine sunt candidaţii lor pentru funcţiile de conducere din UE. Ceea ce nu este o surpriză. Cancelara germană Angela Merkel a declarat că liderii europeni i-au încredinţat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, mandatul de a conduce negocierile privind viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Misiunea sa va fi să negocieze cu cei 28 de lideri ai UE, precum şi cu Parlamentul European, pentru a se ajunge la un acord cu privire la un candidat până la summit-ul din 20-21 iunie.

O echipă de şase negociatori (câte doi din fiecare familie politică) a fost numită pentru facilitarea discuţiilor.

Dineul la care au discutat „Cei 28“ a fost scurt, cuvântul de ordine a fost să nu se discute despre nume, niciun colaborator nu a fost autorizat în sala reuniunii, iar liderii au fost nevoiţi să îşi închidă telefoanele, potrivit mai multor surse concordante.

Cancelara germană şi-a reafirmat totodată sprijinul pentru sistemul „candidatului cap de listă”, care presupune ca liderii europeni să propună la conducerea Comisiei pe candidatului celei mai puternice fracţiuni parlamentare. Numeric, acesta ar fi germanul Manfred Weber care însă nu pare să se bucure de sprijinul multor lideri europeni.

Preşedintele Franţei, Emmanule Macron a pus din nou sub semnul întrebării acest principiu al „candidatului cap de listă” sau Spitzenkandidat, afirmând că noua numire trebuie să ţină cont de noile realităţi ale unui Parlament European în care cele două mari familii politice, conservatorii europeni şi social-democraţii, nu mai au majoritatea. Macron a pledat pentru un „candidat sau o candidată” care să aibă nu numai „cea mai bună calificarea” dar şi charismă şi o personalitatea puternică. A fost singurul lider care a dat şi câteva nume: francezul Michel Barnier, negociatorul european pentru Brexit şi daneza Margrethe Verstager, comisar pentru concurenţă.

Preşedintele francez contează pe sprijinul a opt şefi de stat sau de guvern din familia liberală şi caută sprijinul altor cinci lideri socialişti.

Aceştia din urmă şi-au apărat însă familia lor politică. O sursă guvernamentală spaniolă, sprijinind în faţa jurnaliştilor candidatura lui Frans Timmermans, a afirmat că "şi Macron se arată deschis la posibilitatea ca Timmermans să devină preşedinte".

Donald Tusk, preşedintele Consiliului, a ţinut să precizeze că şi-ar dori să fie respectată paritatea de genuri de data aceasta.

"Nimeni nu este interesat de un conflict inter-instituţional", a afirmat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui summit extraordinar, marţi seară, la Bruxelles, convocat pentru a trage concluzii după alegeri. Cu toate acestea, lupta pentru putere pare să fie deschisă.

Persoana care va fi aleasă în fruntea CE va trebui să obţină sprijinul celor 28 şi majoritatea absolută în Parlamentul European, 376 de voturi. Tratatele prevăd că şefii de stat şi de guvern propun un candidat asupra căruia PE se pronunţă şi pentru aceasta trebuie "să ţină cont" de rezultatul alegerilor.

Susţinut de o declaraţie comună a preşedinţilor grupurilor politice, preşedintele PE, italianul Antonio Tajani, a venit să lămurească lucrurile în faţa celor 28, invitat în deschiderea dineului lor.

"Se doreşte mai multă democraţie în cadrul Uniunii Europene. Noi aducem răspunsul", a subliniat Antonio Tajani într-un briefing de presă.

Nici măcar nemţii nu-l vor pe Weber, la şefia CE

Majoritatea germanilor se opune unei numiri a lui Manfred Weber, compatriot al lor, la preşedinţia Comisiei Europene, potrivit unui sondaj dat publicităţii marţi, relatează dpa.

Sondajul realizat de firma de sondare Civey a stabilit că 59,1% dintre germani au răspuns „mai degrabă nu” sau „în niciun caz” la întrebarea dacă sunt de acord ca Manfred Weber, cetăţean german, să ocupe principalul post de conducere de la Bruxelles.

Sprijinul pentru Weber a fost divizat în funcţie de apartenenţa politică. O proporţie de 75,8% dintre susţinătorii alianţei conservatoare a Angelei Merkel, din care face parte Manfred Weber, i-a susţinut candidatura.

Însă peste trei sferturi dintre susţinătorii social-democraţilor, Verzilor, Die Linke sau AfD (Alternativa pentru Germania, populişti) au răspuns la sondaj că se opun candidaturii sale.

Sondajul, efectuat de cotidianul Augsburger Allgemeine, are o marjă de eroare de 2,5%, notează dpa, preluată de agerpres.ro.

Grupul de la Vişegrad îl vrea pe slovacul Maros Sefcovic 

Slovacia, Cehia, Ungaria şi Polonia, membre ale Grupului de la Visegrad, îl vor propune pe politicianul slovac Maros Sefcovic, actualmente vicepreşedinte al Comisiei Europene, la şefia preşedinţiei instituţiei executive a UE, potrivit unor surse citate de publicaţia cehă Hospodarske Noviny.

Citând surse europene şi din Cehia, publicaţia a mai relatat că cele patru ţări ar putea să-l propună pe Sefcovic la şefia diplomaţiei europene în cazul în care nu va obţine preşedinţia Comisiei Europene, informează agenţia de ştiri Reuters.

În vârstă de 52 de ani, Sefcovic este comisar european din 2009, iar în acest moment ocupă postul de vicepreşedinte al Comisiei Europene cu atribuţii în domeniul energiei.

Susţinut de partidul socialist SMER-SD, Sefcovic a candidat la preşedinţia Slovaciei, însă în luna martie a pierdut în faţa Zuzanei Caputova, o activistă anticorupţie care obţinut victoria în contextul unui val de nemulţumire publică în legătură cu corupţia din Slovacia.

Sefcovic şi-a manifestat anul trecut intenţia de a candida la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, însă ulterior a anunţat că îl sprijină pe olandezul Frans Timmermans, candidatul oficial al socialiştilor europeni la şefia executivului UE.