Analiză. De ce îşi întăreşte NATO prezenţa în Marea Neagră şi ce piedici întâmpină VIDEO

Fără prea mult zgomot, dar sub atenta supraveghere a flotei ruseşti din zonă, NATO îşi întăreşte prezenţa la Marea Neagră. Alianţa Nord-Atlantică trimite astfel semnale Rusiei, dar spaţiul de manevră aliat este limitat de Tratatul de la Montreux,  încheiat în urmă cu aproape 80 de ani, notează DW.

Vestul Mării Negre s-a transformat într-un veritabil câmp de luptă din 1 martie. Peste o mie de militari români şi parteneri NATO participă la un exerciţiu multinaţional Poseidon 2019  . Până pe 8 martie, militarii vor efectua exerciţii pe mare şi în aer. 

Potrivit organizatorilor, în cadrul exerciţiului multinaţional Poseidon 19, organizat de Forţele Navale Române (FNR) în perioada 1-8 martie în Portul Constanţa şi în raioane din apele teritoriale româneşti şi apele internaţionale din bazinul vestic al Mării Negre, participă peste 1300 de militari români şi străini reprezentând alte cinci naţiuni (Bulgaria, Turcia, Ucraina, Croaţia, Germania, Grecia), 16 nave şi ambarcaţiuni de luptă şi cinci aparate de zbor (un elicopter Puma Naval, două MiG 21 LanceR şi două F-16 ale Forţelor Aeriene Române).

Obiectivele principale ale exerciţiului vizează consolidarea interoperabilităţii dintre navele şi echipajele participante în context multinaţional întrunit, precum şi certificarea unităţilor de luptă ale FNR puse la dispoziţia NATO în perioada următoare, bastimentele urmând să părăsească Portul Constanţa astăzi, pentru  executarea aplicaţiilor pe mare.

Nave din cadrul Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group), sub conducerea navei germane  FSG Werra,  au intrat în Marea Neagră în 19 februarie.

Din gruparea navală SNMCMG-2 mai fac parte nave militare din Bulgaria (vânătorul de mine BGS Tsibar),  şi Turcia (dragorul de mine TCG Akcakoca).

De la anexarea Crimeii în 2014, NATO şi-a sporit prezenţa în Marea Neagră. Prezenţa grupărilor maritime ale NATO în Marea Neagră a crescut în 2018 la un total de 120 de zile (în trei etape), în comparaţie cu 80 de zile (în două etape) în 2017. SNMCMG-2 este una dintre cele patru grupări navale permanente ale NATO, care reprezintă forţe maritime multinaţionale integrate, alcătuite din nave din ţări aliate sub comanda continuă a NATO pentru a îndeplini o gamă largă de misiuni, cum ar fi: desfăşurarea de exerciţii militare, prezenţă de descurajare şi, nu în ultimul rând, desfăşurarea de misiuni operaţionale.

Concomitent cu intrarea SNMCMG-2, în Marea Neagră a intrat şi distrugătorul american USS Donald Cook. Distrugătorul a făcut o escală în portul ucrainean Odessa pentru pregătirea exerciţiului Sea Breeze 2019. La bordul distrugătorului s-a aflat pe 26 februarie preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, care s-a întâlnit acolo cu emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker. 

Poroşenko a spus că întâlnirea ar fi una "simbolică" iar prezenţa distrugătorului la Odesa ar fi "un semnal important pentru Kremlin", potrivit căruia "Crimeea ar fi teritoriu ucrainean" iar "în regiune ar fi garantat traficul naval liber". Un grup de nave din cadrul Flotei Ruse din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de cercetare Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere a distrugătorului american USS Donald Cook.

În ianuarie, în Marea Neagră s-a aflat nava de desant USS Fort McHenry. Anterior, în decembrie, a fost rândul navei de supraveghere britanice HMS Echo să staţioneze la Odessa.

Klimkin: „Marea Neagră va deveni un fel de Triunghi al Bermudelor pentru Rusia

La Odesa s-a desfăşurat, în weekend o conferinţă internaţională pe teme de securitate în regiune. Prezent la evenimen, ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a criticat dur Rusia, susţinând că "Marea Neagră nu va aparţine niciodată regimului rus”. Dimpotrivă, a spus el, „Marea Neagră va deveni un fel de Triunghi al Bermudelor pentru regimul din Rusia". În plus, Klimkin şi-a exprimat încrederea că Ucraina va recupera Crimeea, dar "pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să fim puternici din punct de vedere economic şi în ceea ce priveşte securitatea". Într-o declaraţie anterioară, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că Ucraina poate ajunge la pace cu statul agresor rus numai după ce acesta eliberează Donbasul şi Crimeea.

La aceeaşi conferinţă. generalul american Ben Hodges, fostul comandant al Armatei SUA în Europa, a calificat drept incredibilă situaţia în care vasele comerciale ale unor state membre ale NATO intra în porturile din Crimeea, peninsula ucraineană aflata sub ocupaţie rusă. 

„Occidentul trebuie să-şi recupereze iniţiativa. Eu am obosit să reactionez constant la ceea ce face Rusia. Trebuie să luăm iniţiativa şi să îi forţăm (pe ruşi - n.red.) să reacţioneze la acţiunile noastre, pentru a combate agresiunea şi expansiunea lor continună”, a remarcat fostul comandant al armatei americane în Europa.

"Este incredibil ca nave comerciale ale unor ţări NATO, cum ar fi Turcia, intră în Sevastopol. În condiţiile în care Ucraina a anunţat că aceste porturi sunt închise, cum putem noi, cei din ţările NATO sau din alte ţări, să intrăm în aceste porturi ca şi cum acesta ar fi un lucru normal?", a mai adăugat Ben Hodges.

Cu ochii pe Odesa

Motivul pentru aceste evoluţii este incidentul din noiembrie din Strâmtoarea Kerci. Nave ruseşti au folosit atunci armamentul din dotare pentru a sechestra în apele teritoriale ale Crimeei trei ambarcaţiuni ale marinei ucrainene. Deborah Sanders, de la King's College din Londra, a declarat pentru DW că Europa ar fi reacţionat diplomatic "foarte întârziat" la incidentul din Strâmtoarea Kerci. De aceea, s-ar fi ales apoi varianta unei acţiuni "mai degrabă militare", şi anume întărirea prezenţei navelor NATO în regiune. SUA ar conduce neoficial aceste măsuri, spune Sanders. Aşa s-ar trimite Moscovei semnalul foarte important că Marea Neagră nu aparţine Rusiei. Experta arată că raporturile de forţe în Marea Neagră s-au modificat în favoarea Rusiei, iar Kievul se teme de o eventuală blocadă a portului Odesa, cel mai important din Ucraina, unde este staţionată şi marina ucraineană după anexarea Crimeei de către Rusia.

Turcia, membră NATO, este mai reţinută cu flota sa din regiune. "Turcia este nevoită să-şi împartă forţele între Marea Neagră şi Marea Mediterană. Ankara a decis să nu dea prioritate Mării Negre, pe fondul situaţiei din Siria şi a dependenţei sale energetice de Rusia", spune Sanders. În plus, mai crede experta, ar exista riscul unei "înstrăinări şi mai mari" între Turcia şi NATO, din cauza "fisurilor tot mai mari" din relaţia Turciei cu SUA. Dar există şi semnale îmbucurătoare: de exemplu, distrugătorul USS Donald Cook a efectuat exerciţii comune cu o fregată turcească înainte de a veni la Odessa.

"Se poate spune că Marea Neagră a căpătat importanţă sporită din cauza comportamentului Rusiei", a declarat pentru DW Hans-Joachim Stricker, viceamiral în retragere al marinei germane. El a fost comandant al flotei până în 2010. Potrivit acestuia, Rusia a arătat în repetate rânduri că Marea Neagră şi Marea Azov au importanţă deosebită pentru Moscova şi că "nimeni altcineva nu face legea acolo". "Este o pretenţie care nu trebuie defel acceptată", insistă Stricker.

El a amintit de noţiunea A2/AD (Anti Access/Area Denial). Este vorba de un concept prin care adversarilor potenţiali le este blocat accesul într-o anumită zonă prin sporirea propriilor capacităţi militare. Adică exact ce a făcut Rusia: şi-a sporit major prezenţa militară în Crimeea, unde a staţionat sisteme de rachetă noi, inclusiv de tipul "Kalibr". Stricker spune că prezenţa sporită a navelor NATO în regiunea Mării Negre ar fi un "contrasemnal" la pretenţiile Rusiei.

Convenţia de la Montreux

La mijlocul lui februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Alianţa ia în calcul o "consolidare şi mai mare" a prezenţei sale la Marea Neagră. Politicienii ruşi au vorbit despre o "provocare". Dar activităţile NATO sunt limitate de Convenţia de la Montreux. Acordul din 1936 a redat Turciei suveranitatea deplină asupra strâmtorii Bosfor. Potrivit documentului, navele de război ale ţărilor neriverane la Marea Neagră nu au voie să staţioneze în apele acesteia mai mult de 21 de zile. Limitat este şi tonajul acestor nave. Vasele de război ale statelor din afara bazinul Mării Negre cu o greutate mai mare de 10.000 de tone nu pot intra în acest spaţiu. În cazul în care mai multe nave ale aceleiaşi ţări intră in Marea Neagra, tonajul lor total nu trebuie să depăşească 45.000 de tone. Mai mult, submarinele trebuie să navigheze numai la suprafaţă, potrivit Convenţiei de la  Montreux.

   "Noi credem că situaţia militară din Marea Neagră este mult diferită azi faţă de acum aproape o sută de ani, când a fost semnat acest tratat", a declarat reprezentantul permanent al Ucrainei la NATO, Vadim Pristaiko. El a deplâns faptul că, din cauza tratatului de la Montreux, nave mari ale NATO, precum nava amiral a flotei a şasea americane Mount Whitney, nu pot pătrunde decât rareori în Marea Neagră. Pristaiko a insistat că Ucraina îşi roagă partenerii să-şi întărească şi mai mult prezenţa la Marea Neagră, în urma incidentului din Strâmtoarea Kerci. Acest lucru ar arăta Rusiei că "planurile de a cuceri Marea Neagră şi de a intimida prin aceasta Ucraina, ca să nu mai vorbim de Marea Azov, se vor lovi de reacţia comunităţii internaţionale", a spus Pristaiko, citat de DW.