Analiză. Cum destabilizează mafia italiană Europa de Est VIDEO

Analiză. Cum destabilizează mafia italiană Europa de Est VIDEO

Slovacii în stradă pentru a cere dreptate pentru jurnalistul ucis şi combaterea corupţiei

Mafia italiană s-a inflitrat în ţările foste comuniste în anii 1990, iar acum a ajuns să destabilizeze statele unde corupţia este endemică. Cel mai recent caz este cel din Slovacia, unde se bănuieşte că mafia ar fi în spatele uciderii unui jurnalist de investigaţie care scrisese despre legăturile organizaţiei criminale cu politicieni aflaţi la vârful puterii.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ţările din Europa de Est, sosirea mafiei italiene datează din anii 1990. Deschiderea treptată a fostelor ţări comuniste a fost considerată drept o oportunitate. „Avem înregistrări de conversaţii telefonice care datează din 1991 între un mafiot care trăieşte în Berlin şi superiorul său din Italia, care a-i spune: „ Cumpăraţi tot“, spune Fabrice Rizzoli, autorul lucrării „Mafia de la A la Z şi specialist în organizaţii criminale.
 
O organizaţie veche şi puternică
 
Acţionând iniţial în regiunea Calabria din sudul Italiei, organizaţia mafiotă N’drangheta a fost întotdeauna mai discretă decât „verişoara“ sa siciliană, Cosa Nostra. Specializată în răpiri până în anii 1980, N’drangheta s-a reorientat spre traficul de cocaină, după ce a făcut strâns legăturile cu unele carteluri columbiene. 
 
O afacere profitabilă. Deşi este încă dificil să se evalueze cu exactitate veniturile unei organizaţii ilegale, Institutul Eurispes (Institutul de date economice, sociale şi politice privind criminalitatea organizată din Italia) estimează că mafia calabreză ar fi devenit cea mai bogată şi cea mai puternică din Italia. În 2013, cifra sa de afaceri a fost estimată la aproape 53 de miliarde de euro, mai mult de 3% din PIB-ul Italiei  din acel an.
 
Nu ajungea la o asemenea extindere în lumea afacerilor (chiar ilicită) fără o strategie solidă de expansiune internaţională. Şi într-adevăr, N’drangheta nu s-a limitat să acţioneze doar în „vârful cizmei“ italiene. Începând cu anul 2008, acesta a fost inclusă pe lista neagră a celor mai periculoase organizaţii criminale care operează pe teritoriul american.
 
Fabrice Rizzoli, autorul lucrării „Mafia de la A la Z şi specialist în organizaţii criminale, explică: „Mafioţii şi-au extins teritoriul de acţiune din mai multe motve: pot căuta să scape de violenţa altor clanuri cu care sunt în competiţie pe teritoriul lor sau să spele bani în străinătate “.
 
Cazul Slovaciei
 
Data  înrădăcinării mafiei calabreze în Slovacia, nu este sigură, dar situaţia de acum aminteşte de cea din anii '90, când ţara era sub conducerea autocratului Vladimir Meciar. În acele vremuri, politica şi criminalitatea organizată mergeau mână în mână, iar Slovacia rămăsese ani de zile la o răscruce de drumuri între a se dezvolta ca stat mafiot sau a o lua pe calea unui stat de drept democratic.
 
 Până la această crimă, oamenii credeau că direcţia a fost decisă odată cu aderarea Slovaciei la UE, în 2004. Dar, acum, dintr-o dată, nimeni nu mai este sigur. Asasinatul nu a creat numai o criză politică în ţară, ci şi una de încredere şi de identitate pentru slovaci.
 
„Dacă se va dovedi că jurnalistul de investigaţie Jan Kuciak a fost ucis de mafie,  ar fi o dovadă a unei vechi implantări  în Slovacia, care trebuie să se întoarcă cu cel puţin cincisprezece ani în urmă“, spune Fabrice Rizzoli. Cam acesta este timpul  pentru a face contactele necesare pentru a ajunge la cele mai înalte niveluri ale statului.
 
Doar de la societatea civilă poate veni salvarea
 
De la asasinat, premierul slovac Robert Fico se confruntă cu o adevărată criză politică. Doi dintre asociaţii apropiaţi au demisionat deja în urma acestei aventuri, inclusv minstrul de Interne. Printre ei, Maria Troskova, asistenta personală a premierului, nominalizată în articolul lui Jan Kuciak pentru presupusele sale legături cu omul de afaceri italian Antonino Vadala, apropiat de mafie. 
 
Mária Trosková, figură cheie în cazul crimei Kuciak/Kusnírová, este  născută în 1987, şi este fost model de lenjerie intimă. A lucrat ca asistentă personală şi consilieră a lui Fico din 2015, deşi biroul premierului a refuzat cu îndârjire să prezinte public fişa de post al acesteia. Media slovacă presupune că ar fi iubita lui Fico. Mária Trosková l-a însoţit pe Fico în timpul unor vizite diplomatice importante, printre care la o întâlnire cu preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk şi la un prânz de lucru la cancelara Angela Merkel, pe 3 aprilie, anul trecut. 
 
Fostul diplomat Ondrej Gazovic a declarat, săptămâna trecută, pentru publicaţia „DenníkN“, că prezenţa lui Trosková la întâlnirea cu Merkel nu ar fi fost binevenită la Cancelaria Federală. Într-un interviu pentru DW, Gazovic a povestit că în calitate de angajat al ambasadei, a pregătit cu colegii săi această întâlnire şi a fost rugat de mai multe ori de către diplomaţii germani să o şteargă pe Trosková de pe lista invitaţilor la prânzul de lucru cu Merkel. Motivul ar fi fost că asistenta primului ministru nu avea nicio funcţie concretă. Fico a insistat, totuşi, să o aducă pe Trosková, prezentând-o ca expertă în probleme de politică externă, spune Gazovic. Într-un final, l-a însoţit pe Fico la întâlnire.
 
Politologul Grigorij Meseznikov, de la Institutul pentru Afaceri Publice (IVO) din Bratislava, crede că este ”lipsit de responsabilitate felul în care Fico şi-a pus interesele proprii deasupra intereselor Slovaciei, faţă de cel mai important partener al său, Germania”. ”Nu m-ar mira”, adaugă Meseznikov, referindu-se la dimensiunea problemei, ”ca acum toate serviciile secrete din UE să ceară socoteală Slovaciei şi mai multe informaţii”.
 
Asasinarea lui Jan Kuciak a provocat o reacţie puternică în societatea civilă slovacă. De la începutul lunii martie tot au loc demonstraţii în memoria jurnalistului care adună mii de oameni în Bratislava. Oamenii au scandat : „Jurnaliştii nu vă fie frică“,  şi „Noi trăim într-un stat mafiot“. Fabrice Rizzoli, care este, de asemenea, preşedinte al Asociaţiei Crim'Halt, care pledează pentru un rol mai important al societăţii civile în lupta împotriva formelor grave de criminalitate, vrea să vadă în aceasta un semn pozitiv: „Pentru a schimba legile trebuie să se schimbe mentalitate. „Trebuie să recurgem la confiscarea sistematică a proprietăţiilor crimei organizate şi să o înapoiem societăţii civile“, spune acesta.
 
 
Situaţia altor state din regiune
 
Cotidianul polonez „Rzeczpospolita“ atrage atenţia că ceea ce se întâmplă în Slovacia are o „importanţă uriaşă pentru întreaga regiune”, formată din state „care au păşit relativ recent pe calea democraţiei” şi care primesc astfel mai multe lovituri de imagine. „Una din plăgi este corupţia. Până acum, elitele guvernamentale ale României şi Bulgariei erau considerate cele mai corupte în această parte a Europei. Situaţia aceasta se schimbă şi, în special, România face în prezent destul de multe pentru a reduce aria acestui fenomen. 
 
Slovacia este însă un caz cu totul altul. Sunt multe lucruri care arată că în anturajul apropiat al premierului se află oameni care au contacte directe cu mafia, ceea ce este o patologie mai gravă a puterii” explică ziarul polonez, care mai adaugă şi imaginea negativă a lui Andrej Babiš, premierul miliardar al Cehiei, suspectat de fraudarea unor fonduri europene. 
 
În plus, Polonia şi Ungaria, la rândul lor, deşi nu au cazuri de corupţie atât de scandaloase, nu au de mult timp o presă bună în Europa din cauza conflictului cu Bruxelles-ul, ceea ce face, în opinia ziarului polonez, să se generalizeze printre elitele politice occidentale ideea ca ţările regiunii au probleme şi poate că a fost o greşeală deschiderea Uniunii Europene pentru ele. „Consecinţa acestui tip de gândire este proiectul consolidării statelor zonei euro, cu alte cuvinte, crearea după Brexit a unei Uniuni mai mici în cadrul celei actuale”, avertizează ziarul polonez.
citeste totul despre: