Analiză. Desant american în Europa, pe fondul tensiunilor cu Rusia şi China
0
Vicepreşedintele SUA, Mike Pence şi şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, se vor afla de luni în câteva state din Europa Centrală unde au de gestionat probleme precum contracarearea influenţei Rusiei şi Chinei în zonă, consolidarea NATO, dar şi situaţia din Orientul Mijlociu.
Turneul oficial al lui Pompeo începe luni la Budapesta, unde se va întâlni cu premierul Ungariei, Viktor Orban, şi cu ministrul apărării, Tibor Benko. Este prima vizită a unui şef al diplomaţiei americane în Ungaria de la cea efectuată în 2011 de către secretarul de stat de la acea vreme, Hillary Clinton, iar obiectivul vizitei lui Pompeo va fi "contrabalansarea agresiunii ruse" şi consolidarea puterii de disuasiune a NATO, alianţă din care Ungaria face parte din 1999.
Administraţia preşedintelui american Donald Trump a menţinut o relaţie bună cu Orban, care a fost singurul şef de guvern din Uniunea Europeană care l-a susţinut în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, cu toate că SUA nu văd cu ochi buni relaţiile Ungariei cu Rusia şi China.
Unul dintre funcţionarii americani a dezvăluit sâmbătă, sub rezerva anonimatului, că Pompeo "va discuta cu premierul Orban despre problema reprezentată de interacţiunile" acestuia cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. În plus, Pompeo intenţionează "să acorde o atenţie specială" rolului Chinei în Europa Centrală şi îşi va exprima preocuparea cu privire la "prezenţa crescută" în Ungaria a Huawei, companie chineză pe care SUA au acuzat-o de fraudă bancară, pe motiv că a încălcat sancţiunile americane împotriva Iranului.
A doua oprire a lui Pompeo va fi la Bratislava, unde şeful diplomaţiei americane se va întâlni marţi cu preşedintele slovac Andrej Kiska şi cu premierul Peter Pellegrini. Potrivit diplomaţilor americani, ultima dată când Bratislava a primit vizita unui secretar de stat al SUA a fost în urmă cu 20 de ani.
Noile ameninţări ale Rusiei privind scutul antiracheta
În caest timp, două noi probleme s-au adăugat la situaţia tensionată dintre SUA, Europa şi Rusia: scutul antirachetă dion România şi controverstaul gazoduct Nord Stream 2. Ministerul rus al Apărării l-a convocat vineri pe ataşatul militar al Statelor Unite în Rusia pentru a-l informa printr-o notă că Moscova respectă ”strict” prevederile Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), precizând în această notă că este la curent cu nota prin care Departamentului de Stat anunţă suspendarea participării americane la tratat, respinge categoric acuzaţiile ”nefondate” ale Washingtonului cu privire la încălcarea tratatului de partea rusă şi îi îndeamnă pe americani să revină la respectarea documentului prin eliminarea sistemelor de lansare a rachetelor de tip Mk-41, a rachetelor balistice cu rază intermediară de acţiune şi a unor drone care prezintă aceleaşi caracteristici cu cele interzise prin pact.
Alianţa Nord-Atlantică a reacţionat în urma demersului făcut de Moscova, prin care cere Statelor Unite distrugerea Scutului antirachetă de la Deveselu, spunând că această cerere este o tentativă de a distrage atenţia de la faptul că Rusia a încălcat Tratatul INF. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a declarat că „aceasta este o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF de către Rusia, prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8. Afirmaţiile Rusiei sunt de lungă durată şi nefondate. Baza de la Deveselu este parte a sistemului de apărare antirachetă al NATO, care este pur defensiv.
Mai mult decât atât, dronele Statelor Unite, la care se referă Rusia, nu sunt rachete. Şi nici sistemul de apărare antirachetă al NATO, nici dronele americane nu încalcă Tratatul INF.
Îi solicităm Rusiei să înceteze să mai facă aceste acuzaţii nefondate şi, în schimb, să se concentreze pe întoarcerea la respectarea Tratatului INF.”
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a avut, vineri, consultări cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu aliaţii, la finalul acestora reprezentanţii ministerului transmiţând că poziţia Federaţiei Ruse privind sistemul antirachetă NATO este ”complet irelevantă, întrucât sistemul de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF”.
”Poziţia exprimată de Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse privind încălcarea prevederilor Tratatului INF de către sistemul antirachetă NATO, ale cărui componente sunt desfăşurate şi la Deveselu, este complet irelevantă, întrucât sistemul antirachetă de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF. Poziţia MAE cu privire la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat. Aceasta se regăseşte în toate Declaraţiile finale ale Summit-urilor Aliate din ultimii ani”, au transmis, vineri, reprezentaţi Minsterului afacerilor Externe, după ce ministrul Teodor Meleşcanu a avut consultări cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
MAE reiterează ideea că sistemul anti-rachetă NATO, ale cărui elemente sunt găzduite de România, ”nu are nici o capabilitate ofensivă, fiind un instrument pur defensiv, esenţial pentru asigurarea securităţii spaţiului Euro-Atlantic”.
”Conceptul scutului antirachetă al NATO reprezintă o acţiune proporţională cu ameninţările actuale, care respectă toate angajamentele internaţionale, inclusiv Tratatul INF. Orice încercare a Federaţiei Ruse de a nega acest lucru constituie o flagrantă dezinformare şi o încercare de a distrage atenţia de la încălcarea reală a Tratatului INF de către statul rus. Reamintim că poziţia României şi a Aliaţilor săi pe tema INF este clar exprimată în Declaraţia Consiliului Nord-Atlantic din 1 februarie 2019”, au mai transmis oficialii MAE.
Gazoductul Nord Stream 2
Ţările Uniunii Europene au aprobat un compromis de ultima oră între Germania şi Franţa privind amendarea regulilor de funcţionare a pieţei europene de gaze. Iniţial exista temerea la Berlin că se va adopta un regulament care ar compromite nu atât construirea, cât viabilitatea economică a noii conducte Nord Stream 2, conducă care va aduce gaze direct din Rusia în Germania, evitând tranzitul prin Ucraina sau Polonia. Compromisul franco-german de vineri, acceptat şi de restul ţărilor UE, este că în cazul conductelor care vin din spaţiul non-UE, se aplică legislaţia ţării în care ajung. În acest caz Germania.
La reuniunea ambasadorilor UE de la Bruxelles, România – ca ţară care deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene – a fost însărcinată „să înceapă negocierile cu Parlamentul European privind amendarea regulilor de funcţionarea a pieţei europene de gaze, relatează AFP.
Proiectul Nord Stream 2 este criticat de multe ţări central şi est europene, dar şi de Statele Unite, care ar vrea să mărească exportul de gaze lichefiate spre Europa. Argumentul este că Nord Stream 2 măreşte dependenţa Europei de gazul rusesc. Cancelara germană Angela Merkel, pe de altă parte, susţine că Nord Stream 2 este un proiect „stric economic”, care va aduce gaze mai ieftine în Europa. Iar problema dependenţei de Rusia nu o să apară atâta timp cât ţările din UE continuă să diversifice sursele de energie, respectiv să dezvolte energia alternativă, mai argumentează Merkel, citată de AFP:
Ucraina, pe de altă parte, riscă acum să piardă aproape toate veniturile din taxele pe care le percepea pe tranzitul gazelor ruseşti pentru că Nord Strem 2 şi proiectatul TurkStream prin Marea Neagră vor permite Rusiei să exporte spre Europa, evitând Ucraina.
Rusia a avertizat Uniunea Europeană că ar putea renunţa la North Strem 2 dacă europenii adoptă reguli mai stricte de control a pieţei de gaze. „Dacă se pregătesc obstacole în calea acestui proiect pentru a forţa Rusia să exporte prin Ucraina, în condiţiile lor, la tarifele lor şi cu toate problemele legale care derivă, atunci acest proiect [North Stream 2] va eşua”, a declarat sîmbătă ministrul adjunct de externe al Rusiei, Alexandr Pankin pentru Ria Novosti. Nord Stream 2 urmează să aducă gazul rusesc pe sub Marea Baltică, direct în inima Europei, în Germania.
Problema Huawei
Secretarul de stat Mike Pompeo va exprima şi preocupările Statelor Unite în legătură cu prezenţa în creştere a grupului chinez Huawei în Ungaria şi în ţările din regiune, a declarat un responsabil de rang înalt al administraţiei de la Washington, citat de Reuters. Cu prilejul vizitelor sale în Ungaria şi Slovacia, Pompeo va discuta, de asemenea, despre căile de a impulsiona relaţiile de securitate cu aceste ţări, inclusiv prin încheierea unor acorduri de cooperare în materie de apărare, a indicat responsabilul american.
„În Ungaria, secretarul va acorda o atenţie specială rolului Chinei în Europa Centrală şi va exprima preocupările noastre referitoare la prezenţa în creştere a Huawei în Ungaria“, a declarat oficialul. Mike Pompeo „îi va îndemna pe liderii din regiune să ţină cont de avertismentele unor ţări din Asia-Pacific care s-au găsit în situaţii dificile ca urmare a cooperării prea strânse cu chinezii“, a adăugat aceeaşi sursă. Huawei Technologies are în plan crearea unui centru logistic european în Ungaria şi creşterea capacităţilor de producţie în această ţară în anul în curs, menţionează Reuters.
Problema Orientului Mijlociu, discutată la Varşovia
Tot marţi, Pompeo va ajunge la Varşovia, unde va discuta despre energie cu ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz, iar SUA vor fi amfitrioni, alături de Polonia, ai unui summit pentru promovarea "viitorului păcii şi securităţii în Orientul Mijlociu", care va avea în prim-plan conflictul israeliano-palestinian.
Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmud Abas, a anunţat că nu va participa la acest summit, deoarece consideră că SUA nu joacă un rol credibil ca mediator după ce au recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului. În schimb, la summit va participa premierul israelian Benjamin Netanyahu.
După Polonia, Pompeo se va deplasa la Bruxelles, unde urmează să poarte discuţii cu şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, pe tema eforturilor SUA de "a restaura democraţia" în Venezuela, precum şi despre sprijinul acordat de Washington şefului parlamentului de la Caracas, Juan Guaidó, care s-a autoproclamat preşedinte interimar la 23 ianuarie.
UE, în ansamblul său, nu l-a recunoscut pe Guaidó ca preşedinte şi a promovat crearea unui Grup Internaţional de Contact, din care fac parte ţări europene şi latino-americane. Acest grup s-a reunit pentru prima dată vineri la Montevideo şi a decis să trimită o misiune tehnică în Venezuela.
Potrivit funcţionarilor americani, o altă temă de discuţie între Pompeo şi Mogherini va fi Iranul. Anul trecut, Trump a anunţat ieşirea SUA din acordul nuclear încheiat în 2015 cu Republica Islamică şi a reimpus toate sancţiunile care fuseseră ridicate după încheierea acordului menţionat, pe care UE îl sprijină şi a încercat să-l salveze prin crearea unui mecanism pentru favorizarea comerţului cu Iranul.
În fine, vinerea viitoare Pompeo se va afla la Reikiavik, unde va avea o întâlnire cu premierul islandez Katrin Jakobsdottir.
Se încarcă comentariile...
