Analiză. Alegerile din Republica Moldova un test între o alegere „pro-rusă“ sau „pro-europeană“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alegeri Chisinau foto IPN

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc pe 24 februarie, ar putea genera un Parlament difuz, întărind clivajul dintre forţele pro-ruse şi cele pro-occidentale, într-o vreme în care îngrijorările legate de corupţia şi starea democraţiei de acolo i-a degradat relaţiile cu Uniunea Europeană, scrie Reuters.

Uniunea Europeană încheiase un acord cu Republica Moldova, în anul 2014, care viza acorduri comerciale mai apropiate şi legături politice cu aceasta, oferindu-i chiar şi asistenţă financiară, dar a devenit destul de critică la adresa Chişinăului, dată fiind situaţia reformelor promise de politicienii moldoveni.

Aflată între statul membru UE România şi Ucraina, Republica Moldova a fost copleşită de scandaluri, iar Guvernul său a eşuat în a livra standarde de viaţă mai bune, împingând astfel o bună parte din votanţi către socialişti, care doresc legături mai apropiate cu Rusia.

Igor Dodon, liderul socialiştilor, a câştigat preşedinţia, în anul 2016, cu menţiunea că mandatul său nu este pus la bătaie de alegerile de pe 24 februarie.

Alegerile parlamentare din Moldova sunt considerate ca un test între o alegere «pro-rusă» sau «pro-europeană», ca scrutinul prezidenţial din Ucraina din martie, scrie „Le Monde“. 

Preşedintele rus Vladimir Putin, a romis în cursul vizitei preşedintelui Dodon la Moscova, la 30 ianuarie, ridicarea embargoului asupra importurilor de fructe, legume şi vin, şi o relaxare a reglementărilor pentru cei circa 170 de mii de moldoveni aflaţi în Rusia într-o situaţie precară. Dar, în ambele cazuri, liderul de la Kremlin subliniat că o decizie finală va fi anunţată abia în... martie, deci după alegeri.

„Vom supraveghea împreună progresele, „nu e nevoie să mai spunem că în Rusia nu sîntem indiferenţi faţă de viitorul Parlament moldovenesc, care va forma guvernul. Dezvoltarea relaţiilor ruso-moldovene va depinde în mare măsură de el.”  

Analistul Nicu Popescu, a declarat, citat de cotidianul francez, că spusele lui Putin amintesc „de Ucraina în 2004, cînd sprijinul Moscovei era atît de manifest încât devenise grotesc. Atunci, ruşii oferiseră facilităţi ucrainenilor de a lucra în Federaţia Rusă mult mai generoase decât pentru celelalte state ale CSI, dar cu condiţia de a nu se apropia de Occident. Moscova îşi pune speranţa şi în Transnistria. Electoratul acesteia, odată revenit sub autoritatea Chişinăului, să dea greutate aleşilor pro-ruşi.

Cu toate că în ultimele luni preşedintele moldovean, Igopr Dodon a făcut naveta la Moscova, el nu poate ignora nici realităţile economice: 60% din exporturile Republicii Moldova se îndreaptă către Europea, faţă de doar 10% în Rusia; şi aceasta nu numai din cauza embargoului, scrie cotidianul francez. , Cei mai mulţi analişti spun că „Rusia nu are altceva de propus decât un sistem fondat în mod esenţial pe redistribuirea rentei petroliere, sub un control al statului din ce în ce mai strâns, şi cu moştenirea contestată a oligarhiei, inegalităţilor şi corupţiei”.

Igor Dodon a efectuat zeci de vizite în Rusia în cei peste doi ani de când este preşedinte al Republicii Moldova, însă până în acest moment nu a întreprins nicio vizită în România sau Ucraina.

Verificări interne la ambasada din Moscova

O echipă a Ministerului de Externe din Republica Moldova a descins marţi la sediul ambasadei moldovene din Moscova pentru "verificări interne", pe fondul unor suspiciuni că Partidul Socialiştilor (de stânga, prorus), împreună cu preşedintele său informal, Igor Dodon, ar fi transformat ambasada într-un centru electoral al socialiştilor în perspectiva alegerilor parlamentare din 24 februarie, informează portalul Deschide.md.

Un purtător de cuvânt al MAE moldovean, Valeriu Rusu, a confirmat pentru portalul citat că "verificări interne" sunt în curs de desfăşurare la misiunea diplomatică din capitala rusă, promiţând să revină mai târziu cu detalii.

Surse din cadrul delegaţiei Chişinăului trimisă în control la ambasadă au declarat pentru Deschide.md că în cursul verificărilor s-a descoperit că într-un birou închiriat în clădirea misiunii activează o organizaţie ce pretinde că se ocupă cu problemele diasporei, în realitate fiind o organizaţie de tineret a Partidului Socialist, condusă de Olga Cebotari. Ea este responsabilă de propaganda electorală a socialiştilor (în Rusia) şi coordonează activitatea unui centru creat pentru diaspora moldoveană în Rusia, potrivit presei de peste Prut.

În activitatea sa, Olga Cebotari se bucură de sprijinul Tatianei Boghină, finanţată de către structuri din Federaţia Rusă. Şi aceasta îşi are biroul în ambasadă.

Toate aceste activităţi erau coordonate de ambasadorul Andrei Neguţă, un apropiat al preşedintelui prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon. Ambasada se transformase practic într-o filială a Partidului Socialist în Federaţia Rusă, notează Deschide.md. Andrei Neguţă a fost rechemat de la post în urmă cu cinci zile, dar preşedintele Igor Dodon a declarat că nu va semna decretul de rechemare a acestuia.

Manipularea rusă

Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a insinuat, zăptămâna trecută,  că statele occidentale ar putea instiga la manifestaţii violente la Chişinău, după modelul protestelor Maidan de la Kiev din 2014, dacă Partidul Socialiştilor obţine victoria în alegerile legislative din Republica Moldova.

„Dacă socialiştii vor câştiga alegerile, Occidentul ar putea încuraja forţele de dreapta să organizeze evenimente de tip Maidan la Chişinău şi să încerce să-l demită pe preşedintele” Igor Dodon, a declarat Patruşev, într-un interviu pentru cotidianul Komsomolskaya Pravda, informează agenţia de ştiri Tass.

Patruşev a explicat că „sondajele de opinie arată că Partidul Socialist al preşedintelui Igor Dodon, care doreşte întărirea relaţiilor cu Rusia şi Uniunea Europeană, conduce în cursa electorală”.

„Însă aceste lucruri nu mulţumesc Occidentul, aşa că sprijină forţele de dreapta care încearcă să-l discrediteze pe preşedintele Dodon şi să convingă oamenii că socialiştii ar trebui excluşi din campania electorală”, a adăugat Patruşev, afirmând că Rusia „ar dori ca alegerile din Moldova să fie corecte şi imparţiale”.„Aceasta este ceea ce am văzut în Ucraina în anul 2014, când a avut loc o lovitură de stat”, a adăugat oficialul rus.

Preşedintele ucrainean de la acel moment, prorusul Viktor Ianukovici, a fost înlăturat de la putere la sfârşitul lunii februarie 2014, în urma unor manifestaţii sângeroase în zona Maidan Nezalezhnosti (Piaţa Independenţei) din Kiev, capitala Ucrainei. Rusia a acuzat Statele Unite că au orchestrat protestele fata de Ianukovici, pe care acesta a încercat fără succes să le reprime.

Ce spun sondajele

Trei formaţiuni politice ar intra în Parlament, pe liste de partid, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor. Este vorba de Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat şi Blocul electoral ACUM Platforma DA şi PAS.

Partidul Socialiştilor ar acumula aproximativ 43% la alegerile parlamentare, pe lista naţională, fiind urmat de Partidul Democrat cu 17% şi Blocul electoral ACUM cu 14 la sută, potrivit unui sondaj al Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor.

Alte formaţiuni politice nu ar trece pragul electoral de 6%. Aproximativ 12,5% din respondenţi nu au prezentat o opţiune de vot.

Preşedintele Igor Dodon se bucură de cea mai mare încredere a populaţiei, fiind urmat, la distanţă, de copreşedinta Blocului ACUM, Maia Sandu şi de premierul Pavel Filip, potrivit datelor sondajului.

Cercetarea denotă că o mare parte din respondenţi nu au încredere în corectitudinea alegerilor şi faptul că acestea sunt libere, iar majoritatea consideră reformele din Republica Moldova ca ineficiente.

Schimbările instituţionale frecvente desfăşurate în domeniul electoral nu contribuie la stabilitatea sistemului electoral, a menţionat preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu.

De asemenea, potrivit sondajului, ceva mai mult de 22% din respondenţi ar opta pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, iar peste 60 la sută ar fi împotrivă. 41% din respondenţi s-au pronunţat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar aproape 43 la sută – la Uniunea Eurasiatică.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1195 de respondenţi, în perioada 1-14 februarie, la comanda filialei din Republica Moldova a unei instituţii de educaţie electorală din cadrul CSI.

   Analiştii sunt de părere că scrutinul nu va genera o majoritate clară în Parlament,ceea ce ar putea duce la alegeri anticipate, într-un orizont scurt de timp.  

Republica Moldova a devenit o zonă gri, un teren al nimănui, aflat la frontiera dintre Est şi Vest. Iar elitele, care sunt în fruntea ţării acum, se bucură de această situaţie, pentru că aşa au ajuns în postura de a fi cei care fac regulile jocului, care le scriu şi rescriu, nefiind traşi la răspundere nici de Bruxelles, dar nici de Moscova, spun experţi citaţi de Reuters.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite