ANALIZĂ Informaţiile care vin după întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki devin îngrijorătoare pentru România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Donald Trumps şi Vladimir Putin - summit in Helsinki. FOTO EPA-EFE

Încet, încet încep să apară informaţii despre ce au discutat între patru ochi liderul de la Kremlin şi preşedintele american, la Helsinki, săptămâna aceasta, chiar dacă deocamdată relatate doar de Vladimir Putin. Multe dintre aceste discuţii vizează zone subiecte sensibile, cum ar fi scutul antirachetă şi rezolvarea conflictului din Ucraina,  care au efecte şi asupra României.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat NATO împotriva cultivării relaţiilor mai apropiate cu Ucraina şi Georgia, spunând că asemenea politici sunt iresponsabile şi vor avea consecinţe nespecificate pentru alianţă.

 Adresându-se joi diplomaţilor ruşi, la Moscova, Putin a criticat de asemenea ceea ce a numit încercările NATO de a crea baze şi infrastructură militară în apropierea graniţelor ruseşti. „Vom răspunde în mod adecvat unor asemenea paşi agresivi, care reprezintă o ameninţare directă la adresa Rusiei”, a spus Putin. Liderul rus a mai spus că a discutat chestiunea extinderii NATO cu omologul său american Donald Trump la summit-ul de luni de la Helsinki.

"Colegii noştri, care încearcă să agraveze situaţia, încercând să includă, printre alţii, Ucraina şi Georgia în orbita alianţei, ar trebui să se gândească la posibile consecinţe ale unei astfel de politici iresponsabile", a subliniat el.

Rusia şi NATO au nevoie de o nouă agendă de lucru pozitivă, care să vizeze mai degrabă "găsirea unui teren comun" şi nu confruntarea, a spus Putin.

"Cheia pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în Europa este extinderea cooperării şi restabilirea încrederii şi nu desfăşurarea şi construirea de către NATO a unei infrastructuri militare în apropierea graniţelor ruse, ceea ce se întâmplă acum", a insistat Putin.

Moscova a acuzat cu regularitate NATO de intensificarea prezenţei sale militare în Europa de Est, inclusiv creşterea contingentelor militare în statele baltice, Polonia, România şi Bulgaria, folosindu-se de temerile unei eventuale agresiuni ruse ca pretext, comentează Xinhua. Rusia s-a plâns şi că NATO îşi îmbunătăţeşte în mod activ infrastructura de transport şi instalează sisteme de apărare antirachetă în regiune.

Potrivit liderului rus, problema legăturilor NATO cu Ucraina şi Georgia a fost discutată cu preşedintele american Donald Trump la summitul desfăşurat luni la Helsinki.

Printre altele, Trump le-a cerut membrilor NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, dar s-a întrebat dacă Muntenegru, cel mai nou membru al alianţei, ar trebui să facă parte din bloc, în timp ce i-a descris pe locuitorii săi ca "agresivi".

Forţele ruse au intrat în două regiuni separatiste georgiene în 2008 şi au anexat Crimeea de la Ucraina în 2014 după care a izbucnit o revoltă separatistă prorusă în estul Ucrainei.

În aceste regiuni din cele două ţări rămân staţionate trupe ruse, ceea ce Moscova afirmă că este în acord cu dorinţa populaţiei locale, în timp ce Occidentul şi guvernele celor două state o numesc ocupaţie ilegală.

La începutul acestei luni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-o conferinţă de presă că alianţa continuă să pregătească Ucraina şi Georgia pentru aderarea la NATO.


În declaraţia finală a summitului de la Bruxelles, liderii statelor membre NATO şi-au reiterat “sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi a Republicii Moldova în cadrul graniţelor acestora recunoscute pe plan internaţional”.

“În conformitate cu angajamentele sale internaţionale, facem apel la Rusia să îşi retragă forţele staţionate în cele trei ţări fără consimţământul acestora”, se menţionează în declaraţia finală, care condamnă “cu fermitate anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii de către Rusia, anexare pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte”.

Referendum după modelul Crimeea pentru rezolvarea conflictului din estul separatist al Ucrainei

În timpul întâlnirii cu omologul său american, Donald Trump, la Helsinki, preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus acestuia organizarea unui referendum în autoproclamatele republici separatiste proruse din Doneţk şi Lugansk, după modelul Crimeea , a anunţat liderul de la Kremlin la întâlnirea sa cu ambasadorii ruşi în 19 iulie, scrie Bloomberg, citând o sursa prezentă la eveniment.

Trump şi Putin au convenit să nu anunţe public despre această idee, pentru a-i permite lui Trump să se gândească la ea. Casa Albă a refuzat sa comenteze informatia transmisa de Bloomberg privind referendumul din Donbas.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, a răspuns evaziv la întrebare, spunând că „s-au discutat unele idei noi la care se lucrează“.

Kievul a cerut clarificări Washingtonului

Kievul a cerut clarificări de la Washington cu privire la presupusele discuţii dintre preşedinţii SUA şi ai Rusiei, la Helsinki şi „noile propuneri“ pentru a rezolva situaţia din Donbas şi Crimeea, scrie Interfax-Ucraina, citând o sursă  diplomatică.

„Ucraina a solicitat clarificări oficiale de la Washington despre presupusele discuţii cu privire la “noile propuneri pentru a rezolva situaţia în regiunile sud-estice ale Ucrainei” de la reuniunea SUA-Rusia de la Helsinki, după cum menţionează preşedintele rus în interviul său cu mass-media din Rusia“, – a declarat sursa.

Interlocutorul a precizat că Kievul a cerut Washingtonului să respingă în mod oficial declaratia lui Putin, în cazul neconfirmării informaţiei. După întalnirea cu Donald Trump, într-un interviu acordat presei ruse, preşedintele Rusiei a declarat că a ajuns a o înţelegere cu Trump despre noi modalităţi de soluţionare a situaţiei din sud-estul Ucrainei.

„În al doilea rând … Am vorbit despre Ucraina. Există câteva idei noi cu privire la modul de a rezolva criza din sud-estul ţării. Am căzut de acord să se discute propunerile la nivel de experţi“ , a spus Putin.

Pe fondul acestor declaraţii şi a faptului că deocamdată Washingtonul nu a venit cu precizări, situaţia devine preocupantă pentru statele din  flancul estic al NATO.  

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite