ANALIZĂ Austeritatea loveşte UE: lasă populaţia fără joburi şi afacerile fără credite

Trei mari pericole pândesc fiecare cetăţean al UE într-un nou an în care criza euro va mai aştepta soluţii de rezolvare: credite mai puţine, investiţii mai puţine şi joburi şi mai puţine cel puţin până în 2013

Criza euro intră anul acesta într-o nouă fază a pericolelor care deja au afectat populaţia UE şi care riscă să se agraveze: restrângerea creditelor şi prăbuşirea pieţei muncii. Primul pericol este generat de criza datoriilor suverane, vulnerabilităţile băncilor şi nevoia ca ele să fie recapitalizate. Cel mai probabil şi periculos efect: restrângerea creditării - care afectează şi mediul de afaceri şi piaţa muncii. Tot mai multe voci de la vârful instituţiilor europene au tras deja semnalul de alarmă: măsurile de austeritate riscă să blocheze creşterea economică şi relansarea pieţei muncii.

S&P: Monoterapia UE bazată pe austeritate e autodistructivă

Unul din argumentele Standard&Poors (S&P) pentru criticata decizie de sâmbătă noapte de retrogradare a ratingurilor a nouă state din zona euro a fost legată exact de măsurile de austeritate şi de faptul că UE ar fi acţionat într-un singur sens. „Apreciem că un proces de reformă bazat doar pe un singur pilon, cel de austeritate fiscală, riscă să devină auto-distructiv pe măsură ce cererea internă scade iar îngrijorările consumatorilor cu privire la siguranţa locurilor de muncă şi a veniturilor disponibile cresc, erodând veniturile fiscale naţionale", motivează S&P.

Pericolul 1: criza creditelor

Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a anunţat că UE pregăteşte o strategie antirecesiune pe fondul deteriorării ce toţi indicatorii economici pentru 2012 şi a folosit trei cuvinte cheie: creşterea consumului, protejarea investiţiilor, evitarea crizei creditelor.

Ce se întâmplă pe piaţa bancară şi marele pericol al crizei creditelor a fost explicat, la sfârşitul anului trecut, chiar de şeful Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi. "Băncile vor putea spune, avem nevoie de finanţare, costurile sunt foarte mari, putem să vindem din active", a spus Draghi.

"Cea mai rea alternativă este însă ca băncile să spună: reducem creditarea", a precizat preşedintele BCE. El a adăugat că o parte a blocajelor pe canalele de credit pe care le vedem astăzi vine din aversiunea la risc a băncilor. "Cu alte cuvinte din cauza acestei "aversiuni la risc" băncile nu îşi mai împrumută bani între ele, nici cetăţenilor şi nici firmelor", a spus preşedintele BCE.

Pericolul 2: reducerea consumului

A doua ameninţare este scăderea consumului. Lipsa de încredere şi teama populaţiei schimbă şi obiceiurile de consum, astfel că multe din cheltuielile europenilor vor fi reduse, ceea ce crează un alt efect negativ pentru mediul de afaceri. Dovezile apar în fiecare zi. Grupul olandez Philips Electronics, cel mai mare producător european de produse electronice din Europa şi numărul 1 în lume în producţia de echipamente de iluminat a anunţat acum o săptămână  reducerea câştigurilor la 500 de milioane de euro faţă de peste 900 de milioane cu un an înainte urmare a scăderii vânzărilor. "Rezultatele financiare pentru ultima parte a anului au fost afectate de slăbiciunile din Europa", a declarat directorul executive al companiei, Frans van Houten, pentru Financial Times.

Tendinţele şi percepţiile consumatorilor dar şi ale oamenilor de afaceri publicate recent de Eurostat confirmă lipsa de încredere în economia UE. În toamna lui 2011, GFK atenţiona că populaţia se aşteaptă la o creştere a taxelor şi impozitelor şi la încetinirea creşterii economice percepţie care va afecta disponibilitatea consumatorilor de a chetui. Ezitările legate de momentul cheltuirii banilor - acum sau mai tărziu - au fost cele mai mari în Portugalia, Marea Britanie şi România, potrivit indicatorilor de percepţie.

Cauze: încrederea europenilor în economie

În decembrie, indicatorul „sentimentul economic" (ESI) - cel care reflectă încrederea populaţiei sau companiilor în economie, considerat un barometru pentru sănătătea economiei, a scăzut şi la nivel de UE, şi la nivelul zonei euro, potrivit datelor de anul acesta ale Comisiei Europene. Această deteriorare a rezultat din încrederea scăzută în anumite sectoare din economie: servicii şi construcţii, în timp ce în privinţa comerţului tendinţele au rămas stabile.

Ţările în care acest sentiment s-a deteriorat cel mai mult sunt Polonia, Italia şi Spania, în Franţa a rămas constant şi a crescut în Olanda şi Germania. Încrederea managerilor legată de producţie a mai crescut şi, pentru prima dată din primăvara anului trecut, şi cea legată de exporturi. Aşteptările legate de piaţa forţei de muncă sunt în scădere, iar cele în domeniul vânzărilor rămân constante în zona euro.

Experţii explică faptul că încrederea în rândul consumatorilor s-a deteriorat în principal din cauza temerilor legate de situaţia lor financiară şi a economiilor pe care le pot face. Consumatorii au fost de asemenea mai pesimişti cu privire la evoluţia şomajului în viitor.

Previziunile Bruxelles-ului pentru mediul de afaceri din zona euro pentru 2012 ca şi percepţiile negative ale oamenilor de afaceri s-au înrăutăţit. Investiţiile pentru prima parte a acestui an vor fi amânate „dacă nu chiar anulate", a anunţat vicepreşedintele Comisiei Europene, Olli Rehn.

Pericolul 3: Joburi tot mai puţine, şomaj în creştere

Economia UE a crescut uşor în trimestrul al treilea din 2011, dar nu suficient pentru a stabiliza ocuparea forţei de muncă, arată ultimele evaluări privind piaţa muncii din UE. Rata de creştere a fost de 0,3% în ultimele luni, în timp ce ritmul anual de creştere a scăzut de la 1,7% la 1,4%. Previziunile de creştere pentru UE, au fost declasate, de asemenea, că mediul internaţional a devenit mai slabă.

Doar în Germania lucrurile stau mai bine în privinţa şomajului. Populaţia însă nu vede lucrurile la fel. Un reportaj de EuroparlTV

Tendinţele pentru prima parte a lui 2012 nu prevăd o recuperare, iar din primăvară anunţă o scădere de 0,1%. Cu tot mai multe joburi pierdute, numărul europenilor şomeri a ajuns la 23 de milioane iar rata şomajului la cote istorice în UE, 9.8% anulând toate perioadele de revenire.

În ultima parte a anului trecut, doar 1,5% din locurile de muncă din UE erau neocupate, în scădere faţă de perioada anterioară. Ţările cu cele mai multe posture libere erau Malta (2,9%). Norvegia (2,7%) şi Germania (2,5%) în timp ce în Portugalia era cea mai mică (0,4%).