Analiştii prevăd „vremuri tulburi“ pentru zona euro

Un studiu realizat de compania de analize financiare Markit arată că activitatea economică în zona euro a înregistrat în octombrie cel mai semnificativ declin din ultimii doi ani, pe fondul sporirii tensiunilor comerciale şi a tarifelor vamale, transmite Reuters.Şi încrederea specialiştilor în evoluţia economiei din zona euro continuă să se diminueze, potrivit rezultatelor preliminare ale anchetei Institutului Ifo (WES).

Barometrul corespunzător al Institutului de la München a coborât brusc de la 19,6 la 6,6 puncte, potrivit anunţului de luni, acesta fiind cel mai mic nivel de la mijlocul anului 2016. Experţii şi-au revizuit brusc atât evaluarea situaţiei prezente cât şi aşteptările viitoare. 

Începând cu 1989, Institutul Ifo chestionează experţi din diferite ţări cu privire la evoluţia economiei, rezultatele bazându-se pe opiniile exprimate a 370 de experţi. Preşedintele Ifo, Clemens Fuest, spune că se aşteaptă la "vremuri tulburi" pentru economia din zona euro.

În Italia şi Spania, situaţia şi perspectivele s-au deteriorat cel mai mult. Perspectivele pentru Italia vin pe fondul problemelor bugetare, specialiştii temându-se de o creştere bruscă a costurilor cu datoria. Cât priveşte Spania, ea ar fi primul candidat posibil la propagarea contagiunii. Aşteptările au devenit mai pesimiste în comparaţie cu cele din trimestrul anterior. 

În Germania şi Franţa, aşteptările rămân aproape neschimbate, însă situaţia actuală este evaluată în scădere. La polul opus, situaţia economiei Olandei pare să se fi îmbunătăţit. 

Pesimismul experţilor se potriveşte cu faptul că institutul Ifo, pe fondul războiului comercial global, şi-a re-evaluat în scădere prognoza exporturilor pentru zona euro. În acelaşi timp, experţii se aşteaptă ca ratele dobânzilor pe termen scurt şi lung să crească în următoarele şase luni, iar dolarul american să continue să se aprecieze. Prognoza privind rata inflaţiei pentru acest an creşte uşor de la 1,7 la 1,8 la sută.

Cea mai afectată de o contracţie a exporturilor este Germania. Dealtfel, performanţele economiei au scăzut în timpul verii, pe fondul scăderii producţiei din industria automobilelor. În plus, problemele economice din principalele pieţe emergente, unde industriaşii auto ăşi vând producţia, au contribuit la contracţia exporturilor. 

Problemele nerezolvate încă ale Brexitului şi disputa bugetară din cadrul UE, lasă puţin loc pentru optimism. Deutsche Bank şi-a redus, de asemenea , previziunile de creştere a economiei germane în 2019 de la 1,7% la doar 1,3%. 

De asemenea, pentru prima dată de la sfârşitul anului 2014, companiile au înregistrat o scădere a comenzilor noi.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut în octombrie la 53.1 puncte, de la 54.1 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai scăzut nivel din septembrie 2016, dar este sub estimările analiştilor, care se aşteptau ca indicele să scadă la 52,7 de puncte.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

"Progresele economice arată destul de solide", apreciază James Nixon de la Oxford Economics. La rândul său, Jack Allen, de la Capital Economics, susţine că "Datele din octombrie privind activitatea economică în zona euro sugerează că principalele economii ale regiunii vor avea o evoluţie uşor mai bună în trimestrul patru din 2018 faţă de precedentele trei luni".

În trimestrul al treilea economia zonei euro a înregistrat o creştere anuală de 1,7%, o încetinire semnificativă faţă de trimestrele precedente, iar analizele BCE sugerează că o nouă diminuare ar duce ritmul de creştere al economiei zonei euro sub potenţialul de creştere, moment în care presiunile inflaţioniste ar putea să se reducă. 

Un alt semnal îngrijorător îl reprezintă creşterea preţurilor producţiei industriale în zona euro, peste aşteptări în luna septembrie, în principal ca urmare a scumpirii energiei, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În luna septembrie 2018 preţurile producţiei industriale în zona euro au crescut cu 0,5% comparativ cu luna august şi cu 4,5% comparativ cu luna septembrie a anului trecut. Analiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,4% în raport cu luna precedentă şi un avans de 4,2% în ritm anual. De asemenea, Eurostat a revizuit în creştere şi cifrele pentru luna august 2018, când preţurile producţiei industriale în zona euro au consemnat un avans de 0,4% comparativ cu luna precedentă şi de 4,3% în ritm anual, faţă de estimările iniţiale care mizau pe o creştere de 0,3% respectiv 4,2%.

Creşterea puternică a preţurilor producţiei industriale în luna septembrie s-a datorat în principal avansului preţurilor la energie, cu 1,6% comparativ cu luna precedentă şi cu 12,7% în ritm anual. Dacă sunt excluse preţurile volatile la energie, preţurile producţiei industriale în zona euro au crescut cu 0,1% în luna septembrie comparativ cu luna precedentă şi cu 1,5% în ritm anual.

În cazul Uniunii Europene, preţurile producţiei industriale au crescut cu 0,6% în luna septembrie comparativ cu luna precedentă şi cu 4,9% faţă de luna septembrie a anului trecut. În ceea ce priveşte România, preţurile producţiei industriale au crescut cu 0,5% în luna septembrie comparativ cu luna precedentă, după un avans de 1% în luna august, şi cu 6,1% comparativ cu luna septembrie a anului trecut, după un avans de 5,9% în luna august.

Preţurile producţiei industriale semnalează apariţia unor presiuni inflaţioniste pentru că dacă nu sunt absorbite de comercianţi şi intermediari, majorările de preţuri la producători tind să fie trecute pe seama consumatorilor, alimentând inflaţia pe care Banca Centrală Europeană vrea să o menţină sub pragul de 2% pe termen mediu.