Acesta este noul clivaj cultural care va fi decisiv în Europa şi SUA de acum încolo, fie că ne place sau nu. În această zonă a valorilor se va da bătălia între cei care vor să şteargă orice repere naţionale, identitare, moştenire istorică, tradiţii, să restrângă libertatea religioasă şi de exprimare pentru a crea ”omul nou” uşor de controlat şi cei care vor să păstreze fundamentul creştin al proiectului european, civilizaţia iudeo-creştină, demnitatea persoanei umane, libertatea responsabilă.  

Progresiştii de stânga se prezintă ca fiind cei mai liberali şi mai pro-europeni, apărători ai unor valori europene pe care nu le definesc, ci le invocă la modul general, şi care nu au nicio legătură cu valorile părinţilor fondatori ai UE. Mai mult, opoziţia actuală din Polonia, care se pretinde a fi campioana anti-”iliberalismului”, era cea care în timpul mandatului de Ministru de Externe al lui Radek Sikorski încerca politica de resetare a relaţiei cu Rusia, aliniindu-se lui Barack Obama. În schimb, Duda şi PiS au o poziţie dură faţă de Moscova.

În calitate de preşedinte al Poloniei, Andrzej Duda a fondat în 2016 împreună cu omologul său croat, Iniţiativa celor Trei Mări, menită să întărească cooperarea comercială, energetică, politică şi în domeniul infrastructurii între ţările de la Marea Adriatică, Baltică şi Marea Neagră. Această iniţiativă regională, la care şi România participă activ, este în faza identificării de proiecte concrete pentru finanţare, iar la summitul de la Bucureşti au fost implicate SUA, Germania şi Comisia Europeană.  Preşedinţia română a reuşit atunci împreună cu preşedintele Poloniei să-i aducă laolaltă pe secretarul american al energiei, Ministrul de externe german şi preşedintele Comisiei Europene, acţionând ca un liant transatlantic pentru această iniţiativă regională extrem de importantă din punct de vedere al interconectărilor energetice, digitale şi de transport.

Duda a cerut şi a obţinut o prezenţă mai puternică a aliaţilor NATO pe flancul estic, cel mai vulnerabil la ameninţarea Rusiei. De asemenea, de la începutul mandatului său, preşedintele polonez a anunţat că doreşte să meargă pe o formulă regională, care să favorizeze solidaritatea statelor estice (de la Marea Baltică până la Marea Neagră). Spre deosebire de predecesorul său progresist, Bronislaw Komorovski din Platforma Civică, el s-a arătat dispus de a forma mai întâi un front regional unit împotriva Rusiei şi să nu caute legături privilegiate cu Germania, Franţa pentru a face Polonia un jucător important în Uniune. Duda a vorbit despre necesitatea creării unei organizaţii multifuncţionale pentru a contracara influenţa Rusiei în regiune şi pentru a evita ca, după Brexit, UE să se îndrepte doar în direcţia dorită de Germania şi Franţa.

Până la urmă el a lansat la data de 4 noiembrie 2015, împreună cu preşedintele României Klaus Iohannis, Formatul „Bucureşti 9 – B9”, cu participarea Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Slovaciei şi Ungariei. Principalul obiectiv al participanţilor la B9 îl reprezintă consultarea interaliată în vederea promovării unor poziţii comune în cadrul NATO, ţinând cont de interesele speciale ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est pe linia asigurării securităţii, stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul cuprins de la Marea Baltică la Marea Neagră.

”Formatul B9 oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea particularizării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii, unităţii, coeziunii şi al indivizibilităţii statelor membre NATO”.

La ultima sa întâlnire cu preşedintele Trump la Casa Albă, acesta a promis trimiterea a încă 1.000 de soldaţi americani în Polonia şi s-a declarat convins de faptul că Duda va câştiga. Aşa s-a întâmplat şi este bine pentru relaţia transatlantică. Ca preşedinte al Poloniei, Andrzej Duda s-a dovedit un partener de încredere pentru SUA şi pentru România, şi a dus o politică externă activă, lansând iniţiative regionale de impact.

Mai multe articole şi detalii despre activitatea autorului găsiţi pe site-ul mateidobrovie.ro.