Alegerile din Marea Britanie şi pericolul separatist. Conservatorii au câştigat bătălia pentru Brexit, dar naţionaliştii au ieşit învingători în Scoţia şi Irlanda de Nord

Conservatorii premierului Boris Johnson vor să definitiveze Brexit-ul pănă la 31 ianuarie anul viitor

Rezultatul alegerilor anticipate din Marea Britanie oferă un sprijin puternic premierului conservator Boris Johnson de a pune în practică ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană luna viitoare. Potrivit exit-poll-urilor, Conservatorii au obţinut 368 de mandate, cu 50 mai multe decât la ultimele alegeri, din 2017, pe care, de asemenea, le-au câştigat. Naţionaliştii au obţinut mai multe mandate decât unioniştii în Irlanda de Nord şi Scoţia

Premierul britanic Boris Johnson a obţinut o victorie răsunătoare la alegerile legislative anticipate de joi, Partidul Conservator trecând pragul de 326 de locuri din cele 650 ale Camerei Comunelor, potrivit rezultatelor oficiale parţiale publicate vineri, relatează AFP.

După numărarea rezultatelor în aproape toate circumscripţiile electorale - 647 din 650 -, conservatorii deţineau 363 de mandate de deputaţi, ceea ce confirmă o largă majoritate conservatoare şi deschide calea ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie, aşa cum a promis Johnson.

Conservatorii nu au mai beneficiat de un asemenea nivel de control în parlament de la Margaret Thatcher, notează AFP.

Dacă Partidul Conservator a depăşit cu mult numărul de mandate obţinut la scrutinul din 2017, principala formaţiune a opoziţiei, Partidul Laburist, a suferit în schimb un recul dureros, ajungând la doar 203 mandate faţă de 262 la alegerile de acum doi ani.

Boris Johnson a declarat după anunţarea rezultatelor că guvernul său conservator a primit un "mandat puternic de a pune în practică Brexitul" şi că acest scrutin "istoric" îi va permite guvernului său să "respecte voinţa democratică a poporului", referire la rezultatul referendumului din 2016, la care 52% dintre britanici au votat în favoarea ieşirii ţării din Uniunea Europeană

Înfrângerea Partidului Laburist este drastică, estimările arătând că partidul lui Jeremy Corbyn va avea 191 de mandate - au pierdut 71 de locuri în Parlament. Laburiştii, care au marcat o mutare considerabilă spre stânga sub Jeremy Corbyn, nu au mai suferit un asemenea eşec din 1935.

Alegerile au mai arătat o consolidare a Partidului Naţional Scoţian (SNP), cu 55 mandate, care a depăşit liberal-democraţii, cu doar 13 locuri. Avansul SNP ar putea da şanse unui nou referendum privind independenţa Scoţiei.

Liberal-democraţii, care dădeau odinioară vicepremierul, care au avut o campanie în care au promis un nou referendum pentru Brexit, sunt şi ei într-un moment critic.

Campania lui Boris Johnson, care a avut ca slogan „Get Brexit Done” (să ducem la capăt Brexit-ul) aduce o clarificare în privinţa părerii electoratului, care confirmă, din nou, după trei ani şi multe răzgândiri, că este mai numeros curentul care doreşte ca Marea Britanie să se despartă de Uniunea Europeană.

Ministrul de Interne, Priti Patel, un apropiat al lui Johnson, a spus că Brexitul se va produce cât de curând, o prioritate fiind adoptarea legislaţiei care cuprinde condiţiile Brexit până de Crăciun.

Este al treilea rând de alegeri în cinci ani pe care conservatorii le câştigă, iar dacă vor duce mandatul (de cinci ani) la final, vor fi zece ani de dominaţie pe scena politică britanică. De două ori au fost alegeri anticipate, convocate de Theresa May şi, de data aceasta, de Boris Johnson, care a organizat sufragiul înainte de Crăciun, pentru prima dată în 100 de ani.

Johnson a spus că, dacă va avea majoritatea la Palatul Westminster, Regatul Unit iese din UE la 31 ianuarie 2020. The Guardian scrie că şeful guvernului de la Londra „nu va putea obţine o nouă relaţie comercială cu UE în mai puţin de un an” şi Boris Johnson nu poate să ofere decât „cele mai rele consecinţe ale Brexit-ului – o şi mai mare destabilizare în Irlanda, incitarea sentimentului separatist în Scoţia, o reiterare a dezbinării dintre taberele pro şi anti-Brexit din Anglia şi Ţara Galilor, şi mai mult conflict parlamentar, incertitudini economice reînnoite pentru companii şi piaţa muncii şi o nouă umilire a Regatului Unit pe scena internaţională” – reliefează The Guardian. Brexitul nu va putea fi îndeplinit într-un timp scurt, confirmă şi negociatorul-şef al UE în relaţia cu Marea Britanie, Michel Barnier.

Naţionaliştii au obţinut mai multe mandate decât unioniştii în Irlanda de Nord şi Scoţia

Irlanda de Nord a ales pentru prima dată mai mulţi naţionalişti decât unionişti pentru parlamentul de la Londra în scrutinul parlamentar desfăşurat joi în Regatul Unit, transmite Reuters.

Astfel, partidul naţionalist irlandez Sinn Fein şi formaţiunea pro-irlandeză SDLP au obţinut împreună nouă dintre cele 18 mandate alocate Irlandei de Nord, în timp ce Partidul Democratic Unionist (DUP) a obţinut opt mandate, faţă de cele zece pe care le-a avut până acum în parlamentul Regatului Unit.

Un mandat a fost câştigat de Partidul Alianţa (transcomunitar).

Victorie zdrobitoare a naţionaliştilor şi în alegerile parlamentare desfăşurate joi, în Scoţia. Sondajele de opinie indică faptul că Partidul Naţional Scoţian (SNP) va câştiga 55 dintre cele 59 de mandate alocate Scoţiei în parlamentul Regatului Unit.

Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Conservator a obţinut 363 dintre cele 650 de mandate în Camera Comunelor, Partidul Laburist 203 mandate, Partidul Naţional Scoţian (SNP) 48 de mandate, Partidul Liberal-Democrat 11 mandate, DUP opt mandate, Sinn Fein şapte mandate, Plaid Cymru patru mandate, SDLP două mandate şi Verzii un mandat.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon: Scoţiei trebuie să i se permită organizarea unui nou referendum privind independenţa

Scoţia trebuie să primească autorizaţia de a organiza un nou referendum privind statutul său în Regatul Unit după victoria zdrobitoare a naţionaliştilor în alegerile parlamentare desfăşurate joi, a declarat vineri lidera executivului scoţian Nicola Sturgeon, potrivit Reuters.

Sondajele de opinie indică faptul că Partidul Naţional Scoţian (SNP) va câştiga 55 dintre cele 59 de mandate alocate Scoţiei în parlamentul Regatului Unit.

”Există acum un mandat pentru a le oferi scoţienilor alegerea cu privire la viitorul lor. Este o dorinţă clară şi o confirmare că Scoţia nu trebuie să fie ancorată de un guvern Boris Johnson şi nu trebuie să fie desprinsă de Europa împotriva voinţei noastre. Boris Johnson poate are un mandat de a scoate Anglia din Uniunea Europeană, dar el nu are un mandat solid de a scoate Scoţia din Uniunea Europeană. Scoţia trebuie să aibă o opţiune privind propriul nostru viitor”, a subliniat Sturgeon.

Un sondaj de opinie publicat duminică de Sunday Times indica faptul că Scoţia ar vota pentru independenţă dacă Regatul Unit iese din Uniunea Europeană, dar s-ar opune independenţei dacă acesta ar rămâne în interiorul blocului comunitar.

Sondajul arăta că 51% dintre scoţieni ar sprijini independenţa Scoţiei dacă Regatul Unit părăseşte UE, iar 49% ar vota împotriva independenţei. Totuşi, dacă Regatul Unit ar rămâne în interiorul Uniunii Europene, 58% din scoţieni ar vota contra independenţei Scoţiei, iar 42% în favoarea acestui scenariu.

La referendumul din iunie 2016, Regatul Unit a votat în proporţie de 52% pentru ieşirea din Uniunea Europeană. În ceea ce-i priveşte, 62% dintre scoţieni au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

The Independent consideră însă că Boris Johnson ar putea fi ultimul lider al unui Regat Unit. Partidul Naţionalist Scoţian SNP se va activa de acum înainte pentru a obţine independenţa ţării.