Alegerile din Germania. Angela Merkel şi Martin Schulz îşi încheie campania în fiefurile lor electorale

Alegerile din Germania. Angela Merkel şi Martin Schulz îşi încheie campania în fiefurile lor electorale

Martin Schulz şi Angela Merkel Foto: EPA

Cancelarul federal german, Angela Merkel, care vizează obţinerea unui nou mandat în fruntea Executivului de la Berlin, şi rivalul ei democrat, Martin Schulz, îşi încheie în fiefurile lor campania electorală, marcată pe ultima sută de metri de o ascensiune a dreptei naţionaliste.

Cu o zi înainte de alegerile federale legislative din 24 septembrie, Angela Merkel, în vârstă de 63 de ani, este aşteptată în circumscripţia sa din landul Mecklenburg - Pomerania Inferioară (nord-est), din fosta RDG, relevă AFP, preluată de dhnet.be.
 
Însă Merkel nu a ales să se ducă în zone în care lucrurile merg lin, ci la Greifswald, unde formaţiunea antiislam Alternativa pentru Germania (AfD, de extremă-dreapta) a înregistrat, anul trecut, la alegerile regionale, un succes în faţa Uniunii Creştin-Democrate (CDU) conduse de actualul cancelar.
 
În ultimele săptămâni, şefa conservatorilor, aflată la putere de 12 ani, a fost huiduită de mai multe ori în timpul mitingurilor sale electorale de mici grupuri de simpatizanţi ai dreptei populiste, care cer plecarea ei din funcţie. Şi vineri seara, în timpul ultimului său mare miting, organizat la München, în Bavaria, Merkel a avut parte pe parcursul discursului său de un adevărat concert de fluierături. 
 
Angela Merkel, actualul cancelar federal Foto: EPA
 
În acest timp, principalul său rival la postul de cancelar federal, social-democratul Martin Schulz, al cărui partid se află, potrivit sondajelor, mult în spatele CDU, îşi va face ultima apariţie din campanie la Aachen, oraş din landul Renania de Nord-Westfalia (vest) şi care este situat nu departe de localitatea sa natală.
 
În contextul în care mulţi alegători (o treime, potrivit unor sandaje) încă nu au decis cu cine vor vota pe 24 septembrie, dar şi având în vedere erodarea scorului conservatorilor, fostul preşedinte al Parlamentului European, în vârstă de 61 de ani, continuă să creadă în şansa sa. 

Martin Schulz, liderul SPD Foto: EPA
 
„Cine nu votează pentru SPD votează pentru Merkel“, a afirmat el recent, notează France-Presse.
 
Totuşi, jocurile par să fie făcute. Ultimele două sondaje efectuate de institutele Forsa şi Insa, difuzate vineri, plasează Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliata sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU) pe primul loc, cu 34-36% din opţiuni. Pe locul al doilea, dar în scădere, se află Partidul Social Democrat (SPD) condus de Martin Schulz, cu 21-22% din intenţiile de vot.
 
Pe a treia poziţie se plasează Alternativa pentru Germania, dreapta populistă fiind cotată cu 11-13%. Formaţiunea antiimigraţie, creată în 2013, a înregistrat o creştere în ultima perioadă, detaşându-se astfel faţă de stânga radicală Die Linke (Stânga), care este creditată cu 9,5-11% din opţiuni.
 
Cotidianul german „Süddeutsche Zeitung“ scrie că intrarea Alternativei pentru Germania în Bundestag, primul partid cu o astfel de doctrină ce are şanse reale să ajungă în Parlamentul Germaniei începând din 1945, va rămâne în istoria ţării. „Rasiştii (...) vor veni în Parlament. Gravitatea situaţiei a fost înţeleasă foarte târziu“, subliniază publicaţia. 
 
„Această alternativă pentru Germania nu este o alternativă, este o ruşine pentru naţiunea noastră“, a afirmat, la rândul său, Martin Schulz, în timpul unui eveniment electoral desfăşurat vineri seara la Berlin. 
 
Potenţialul succes al acestui partid de extremă-dreapta se află şi la orginea unei polemici apărute chiar înainte de scrutin. Mâna dreaptă a Angelei Merkel, Peter Altmaier, şi-a atras numeroase critici, inclusiv din propria tabară, după ce a declarat că ar fi mai bine ca alegătorii să se abţină decât să voteze AfD.
 
Pentru Angela Merkel o provocare nu va fi doar intrarea dreptei naţionaliste în Parlament, ci şi formarea unei coaliţii de guvernare.
 
Chiar dacă cea mai simplă opţiune, cel puţin pe hârtie, sinonimă cu continuitatea politică, ar fi o mare coaliţie cu social-democraţii, varianta nu pare să fie preferată nici de creştin-democraţi şi nici de social-democraţi. 
 
SPD-ul, aflat în plină criză existenţială, ar putea opta pentru a rămâne în opoziţie, mai ales în contextul în care multe voci spun că Germaniei i-a lipsit în ultimii ani, în care a fost guvernată de o mare coaliţie, o opoziţie puternică.
 
O altă opţiune pentru Merkel ar fi o alianţă cu Partidul Liber Democrat (FDP), care are şanse să revină în Bundestag, după ce în 2013 nu a reuşit să treacă pragul electoral, şi cu Verzii. O coaliţie doar cu unul dintre aceste două partide mai mici pare imposibilă, cel puţin având în vedere rezultatele din sondaje.
 
Însă o coaliţie între conservatori, FDP şi ecologişti pare destul de greu de realizat la nivel federal, având în vedere că verzii şi liber-democraţii au viziuni diferite privind viitorul maşinilor diesel şi al mediului de afaceri. 
 
În plus, liderul FDP, Christian Lindner, în vârstă de 38 de ani, care nu este de acord cu propunerile franceze privind reformarea zonei euro, se anunţă a fi un partener de coaliţie dificil pentru Angela Merkel.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: