Voi sintetiza mai jos câteva aspecte cu privire la alegerile din Republica Moldova, aşa cum eu le pot explica ca şi observator fin a tot ceea ce s-a întâmplat acolo în ultimii cinci ani:

1. Realitatea este mai bună decât pare: deşi au fost jefuiţi şi umiliţi de cei care militau cu steagul european, moldovenii au preferat într-un procent covârşitor să voteze împotriva lui Igor Dodon, reprezentantul Federaţiei Ruse; teama de Rusia şi închiderea graniteţelor spre România ţine sechestrată populaţia românească de dincolo de Prut într-o conducere mafioată oligarhică; faptul că  în ciuda imaginii proaste a actualei guvernări doar atât au putut obţine forţele pro-ruse arată adevărata putere a României în Republica Moldova;

2. Politicienii români, preşedintele şi premierul, indiferent cine au fost ei de-alungul timpului, poartă vină eşecului politicii duse în raport cu Republica Moldova prin adoptarea falsului drapel al integrării europene;

3. Doar Unionismul şi campaniile de informare din ultimii cinci ani au oferit moldovenilor crezul că mai există o speranţă; ei au fost cei mai buni agenţi electorali;

4. Au fost cele mai libere şi corecte alegeri ce au avut loc în Republica Moldova vreodată;

5. Procentele adunate de către Igor Dodon reprezintă maximul a ceea ce el poate să adune;

6. Procentele adunate de către Igor Dodon reflectă maximul celor care în cadrul unui Referendum de Unire cu România ar vota împotrivă; doi ani de informare corectă poate îmbunătăţi simţitor percepţia publică, dar România trebuie să ofere instituţional o perspectivă reală de Unificare;

7. Procentele adunate de către Maia Sandu reprezintă în marea loc majoritate procente unioniste;

8. Votul s-a dat astfel: unii au votat împotriva Rusiei, alţii au votat împotriva clasei politice corupte; clasa politică momentan a învins: să vedem turul II;

9. Igor Dodon nu a trebui să facă absolut nimic pentru a aduna aceste procente deoarece de cinci ani am asistat la o canibalizare între principalii reprezentanţi ai forţelor politice declarat pro-europene: Filat, Plahotnic şi fraţii Ţopa; aceştia şi-au folosit influenţa şi instituţiile media pentru a distruge cu orice chip imaginea celuilalt; în consecinţă populaţia, supusă unui tir continu, a rămas pradă neîncrederii că mai există vreo şansă;

10. România trebuie să schimbe abordarea faţă de Republica Moldova; orice teorie decât cea unionistă nu face decât să arunce în derizoriu orice discurs despre integrarea europeană a Republicii Moldova - moldovenii nu sunt proşti, aşa cum Bucureştiul politic ar vrea să creadă;

11. Unioniştii au votat în marea lor majoritate cu Maia Sandu, cele mai multe voturi adunate de către aceasta provenind din acest segment de populaţie; acest lucru deoarece Mihai Ghimpu nu mai este perceput demult ca fiind sincer în discursul său, iar Ana Guţu a pornit prea târziu şi fără resurse în această campanie electorală;

12. Campaniile de atac reciproc trebuie să înceteze în următoarele două săptămâni între forţele declarat pro-europene;

13. Pentru unionism, în termeni reali, venirea lui Igor Dodon nu poate să strice, decât să ajute; practic el întruchipează acum pentru o bună parte din populaţie ultima speranţă; eventuala lui venire la putere va distruge în mai puţin de un an şi ultima speranţă;

14. Procentele sunt cu atât mai bune cu cât marea majoritate a populaţiei este plecată din Republica Moldova; în realitate mai mult de un milion de cetăţeni din cele aproape trei milioane de pe liste nu se află în ţară, iar ele reprezentau forţe electorale anti-ruseşti; asta face ca în realitate cifrele obţinute de Rusia să fie şi mai mici;

15. Eu vă îndemn ca în turul II să votaţi cu Maia Sandu, dar cred că asta ştiaţi, iar sfatul meu este unul formal; important este ca să mergeţi la vot.