Alegeri prezidenţiale Franţa. Cu ce arme se vor duela Emmanuel Macron şi Marine Le Pen în turul doi INFOGRAFIE

Miza primului tur în Franţa: pro sau contra Europa?

Lupta pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale începe luni între pro-europeanul Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, anti-UE şi anti-imigraţie, doi candidaţi extrem de diferiţi, dar care afirmă că reprezintă ruptura cu „sistemul“, comentează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

Centristul Emmanuel Macron a făcut un pas mare spre preşedinţia franceză câştigând primul tur al alegerilor, duminică, 23 aprilie, cu 24,01% din voturi şi calificându-se în turul al doilea, unde se va confrunta cu şefa Frontului Naţional, Marine Le Pen, care a primit doar 21,3% din sufragii, potrivit rezultatelor finale.
 
Deşi Macron, de 39 de ani, nu are experienţă politică, nefiind ales vreodată într-o funcţie publică, noi sondaje de opinie publicate duminică sugerează că o va învinge detaşat la 7 mai pe Le Pen, care are 48 de ani.
 
„Urmează să devin peste 15 zile preşedintele vostru, preşedintele tuturor francezilor, al patrioţilor, în faţa ameninţării naţionaliste”, a spus Macron după aflarea primelor estimări ale rezultatelor.
 
Macron a prezentat în campanie un program de inspiraţie social-liberală. A atras mai ales clasele mijlocii - ţinta sa principală - şi mai puţin clasele populare şi rurale, mai reticente faţă de  globalizarea pe care o promovează. Pentru cei care-l critică, Macron este doar un "OZN", un "iluzionist" plin de contradicţii.
   
În spatele tânărului politician se află totuşi o puternică maşină mediatică şi oameni cu experienţă care l-au "împins în faţă", precum Jacques Attali, cel care l-a şi recomandat lui François Hollande pe Emmanuel Macron, care provine din aşa-zisul "establishment".
 
În discursul său de duminică seară, Emmanuel Macron a subliniat din nou că se doreşte un lider politic "dincolo de diviziuni", reconcilierea francezilor fiind obiectivul său numărul unu. El mai doreşte să încarneze "exigenţa optimismului", pentru Franţa şi pentru Europa. Iar în calitate de fost ministru al Economiei, care ştie ce înseamnă o "bulă" imobiliară sau financiară, el a spus că "speranţa nu este o bulă", şi că va face tot posibilul să-i dea un sens real.  
 
După ce a trecut din primul tur, Le Pen a promis din nou să lupte contra a ceea ce ea numeşte „elitele arogante”, în interesul cetăţeanului de rând.
 
Partidele tradiţionale de dreapa şi de stânga, eliminate din joc
 
Acest prim tur de scrutin, marcat de o participare masivă la urne, de aproape 80%, şi desfăşurat în contextul unor măsuri sporite de securitate pe fondul ameninţării teroriste, înseamnă eliminarea celor două mari partide tradiţionale de dreapta şi de stânga din cursa finală pentru Palatul Elysée.  O eliminare fără precedent după instalarea celei de-a V-a Republici în 1958. 
 
Jurnalul L'Opinion a subliniat că "alegătorii francezi au deschis, duminică, 23 aprilie, o pagină cu totul nouă din istoria celei de-a V-a Republici, eliminându-i de la prezidenţiale pe toţi reprezentanţii partidelor politice care, sub un nume sau altul, au guvernat în deceniile trecute".
 
„Turul al doilea se vor înfrunta deci social-liberalismul şi naţionalismul, deschiderea şi închiderea, Europa unită şi Franţa singură“, a explicat cotidianul .
 
Frontul Naţional a realizat cel mai important scor din istoria sa la prezidenţiale. Iar dacă lupta se schimbă într-o confruntare popor-elite, cine poate prevesti rezultatul cu siguranţă? Într-un decor nou, orice este posibil.
 
Cine îl sprijină pe Macron
 
În afară de sprijinul nou înfiinţatei formaţiuni „En Marche“, a entitate între partid politic şi mişcare cetăţenească, care se inspiră din tehnicile utilizate de Barack Obama în campania sa „Yes, we can!“ pentru a învinge bipartidismul francez care „nu se mai potriveşte în secolul al XXI-lea“, Macron a mai primit sprijunul altor formaţiuni politice franceze, politicieni de marcă, dar şi a celui mai mare sindicat din Franţa. En Marche! are în prezent peste 240.000 de membri, mai mult decât restul formaţiunilor politice din Franţa, cu excepţia partidului conservator Republicanii, cu 275.000 de membri.
 
Conservatorul Francois Fillon, învins duminică în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi-a recunoscut înfrângerea şi a anunţat că va vota pentru centristul Emmanuel Macron cu scopul de a evita „nenorocirea şi dezbinarea“, transmite AFP.
 
Totuşi bătălia pentru turul doi nu se anunţă uşor pentru Macron care a mers către victoria din primul tur de scrutin cu o campanie în care a susţinut globalizarea, imigraţia şi Uniunea Europeană. Sondajele sugerează o victorie clară a lui Macron în faţa lui Le Pen în cel de-al doilea tur al alegerilor, din 7 mai. 
 
Este de aşteptat ca Macron să se confrunte cu provocări formidabile ca preşedinte. Aproape jumătate dintre alegătorii francezi au optat pentru candidaţii extremisti - de la dreapta sau stânga spectrului politic. Este puţin probabil ca aceşti oameni să îmbrăţişeze viziunea democrat-liberală a lui Macron, lucru care va face din Franţa o naţiune profund divizată.O mare provocare va fi si aceea de a obţine o majoritate centrista în Parlament la viitoarele alegeri legislative, din luna iunie.
 
Dar, indiferent cine va fi preşedinte, va moşteni o populaţie divizată, o economie greoaie, tensiuni rasiale şi religioase exacerbate de atacurile jihadiste, pe fondul unei nemulţumiri faţă de Bruxelles.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: