Alegeri legislative anticipate în Ucraina. Ucrainenii, chemaţi la urne să aducă oameni noi în politică

Alegeri legislative anticipate în Ucraina. Ucrainenii, chemaţi la urne să aducă oameni noi în politică

Ucrainenii ăşi aleg duminică deputaţii

La trei luni de la alegerile prezidenţiale, ucrainenii sunt chemaţi, astăzi, din nou la urne, de data aceasta în cadrul alegerilor legislative anticipate. Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se închid la ora locală 20.00.  Partidul noului preşedinte, Volodimir Zelenski, „Slujitorul poporului“, este principalul favorit, promiţând „să cureţe ţara de corupţie”.

Această formaţiune recent creată şi denumită ”Slujitorul poporului” – după numele unui serial televizat în care Zelenski interpreta rolul unui profesor devenit pe neaşteptate preşedinte – este creditată cu între 42% şi 52% din intenţiile de vot în rândul alegătorilor care s-au decis pe cine vor vota duminică, cu mult înaintea rivalilor săi.
 
Este un sprijin impresionant pentru un partid total necunoscut până la începutul campaniei prezidenţiale a lui Zelenski, care şi-a învins în mod zdrobitor predecesorul, Petro Poroşenko, câştigând 73% din sufragii în aprilie, cu promisiunea de a ”sparge sistemul”.
 
”Partidul politic pe care îl iubesc îi va învinge fără îndoială pe toţi. Şi numai atunci vom putea forma un parlament normal şi un guvern de adevăraţi profesionişti”, a asigurat Zelenski într-o înregistrare video marţi.
 
”Slujitorul poporului” lansează o provocare sistemului şi promite să aducă noi oameni pregătiţi ”să facă schimbări” pentru a ”curăţa ţara de corupţia” omniprezentă.
 
În absenţa unui plan de acţiune detaliat, aceste promisiuni seduc electoratul uneia dintre cele mai sărace ţări din Europa, care se confruntă cu un război împotriva separatiştilor proruşi, conflict soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani.
 
”Vrem să credem că tinerii care nu au făcut niciodată politică şi nu sunt implicaţi în corupţie şi în escrocherii vor reuşi să facă totul ca Vasil Goloborodko”, personajul încarnat pe ecran de Zelenski, care apără interesele oamenilor obişnuiţi, subliniază sociologul Irina Bekeşkina, directorul fundaţiei Iniţiative democratice din Kiev.
 
Partidul lui Zelenski a mers până într-acolo încât să recruteze 30 de candidaţi prin site-ul său internet, interzicând deputaţilor în exerciţiu să se înscrie pe lista sa electorală.
 
Partide noi
 
Aceeaşi decizie a fost luată de partidul prooccidental Golos (Vocea), care pledează de asemenea pentru o reînnoire politică. Fondată în luna mai de către superstarul rock ucrainean Sviatoslav Vakartciuk, formaţiunea este creditată cu între 4% şi 9% din intenţiile de vot şi ar putea, potrivit unor sondaje, să ajungă pe locul al treilea.
 
Această aglomeraţie de chipuri noi promite o reînnoire fără precedent a elitelor în Ucraina, unde scena politică este dominată până în prezent de politicieni formaţi încă pe timpurile URSS.
 
”Este posibil ca până la 75% dintre deputaţii aleşi să fie novici”, prezice Oleksandr Suşko, director executiv al Fundaţiei internaţionale Renaşterea din Kiev.
 
Dintre cele 20 de partide înscrise în cursă, multe altele au şanse să treacă pragul electoral de 5%, între care formaţiunea prorusă Platforma de opoziţie (12-14%, potrivit sondajelor), urmată de mişcările prooccidentale Solidaritatea europeană a fostului preşedinte Petro Poroşenko (7-9%) şi Batkivşcina (Patria) a fostului premier Iulia Timoşenko (6-7%).
 
Aceste previziuni acoperă doar 225 de locuri în Rada Supremă (parlamentul unicameral), restul de 199 deputaţi vor fi aleşi prin vot majoritar într-un singur tur.
 
În această configuraţie, una din mizele-cheie este dacă partidul lui Zelenski va obţine singur majoritatea sau dacă va trebui să formeze o coaliţie pentru a valida apoi numirea unui prim-ministru şi guvernul său.
 
Chiar dacă Zelenski nu a făcut încă nicio propunere pentru funcţia de prim-ministru, media scriu despre cinci persoane cunoscute ca reformatori reputaţi, printre care Vladislav Raşkovan, administrator supleant al Fondului Monetar Internaţional (FMI), în vârstă de 41 de ani, precum şi ex-ministrul economiei de origine lituaniană Aivaras Abromavicius, în vârstă de 43 de ani.
 
Cei mai mulţi dintre deputaţii în exerciţiu şi unii membri ai actualului guvern sunt ostili lui Zelenski care, abia învestit, a dizolvat parlamentul ales în 2014 şi a convocat alegeri legislative anticipate fără să aştepte scrutinul prevăzut în octombrie.
 
Analiştii salută cu prudenţă o reînnoire parlamentară, temându-se de lipsa de competenţă a noilor parlamentari neexperimentaţi şi de un posibil ”haos”. ”Experienţa nu este principalul lucru. Lipsa experienţei în materie de corupţie este mai importantă”, spune ironic un alegător din Kiev, care este decis să voteze pentru partidul prezidenţial.
 
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat marţi un apel către ucraineni să nu se lase înşelaţi şi să nu-i voteze pe escroci la alegeri parlamentare care vor avea loc duminică. „Există mulţi sceleraţi şi escroci care creează societăţi şi companii cu numele unui partid politic pe care nu-l pot numi, pentru că ar fi propagandă electorală”, afirmă Zelenski într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook, în timp ce conducea o maşină electrică.
 
Preşedintele ucrainean s-a referit la candidaţii din circumscripţiile majoritare care pe buletinele de vot se prezintă ca lideri ai unor societăţi a căror denumire se aseamănă cu formaţiunea lui Zelenski, „Slujitorul poporului”.
 
„Mă adresez celor care vor vota pentru candidaţi conform sistemului electoral majoritar. Să vă uitaţi cu atenţie: pe buletinele de vot trebuie să scrie mai întâi ”partid politic” şi apoi numele partidului”, afirmă el.
 
Pentru Zelenski, al cărui partid nou creat nu era reprezentat în parlamentul în exerciţiu, alegerile de duminică sunt cruciale pentru a-şi pune în practică politicile, deoarece Rada Supremă (parlamentul unicameral) este responsabil de numirea premierului şi aplicarea programului guvernamental.
 
Toate sondajele arată că formaţiunea „Slujitorul poporului” se va impune pe scară largă la urne, însă aceasta nu-i garantează o majoritate suficientă pentru a-l numi pe viitorul şef al guvernului.
 
Doar jumătate din cei 450 de deputaţi ai Radei Supreme sunt aleşi pe liste de partid, restul de 225 de locuri sunt atribuite pe circumscripţii majoritare, în care partidele tradiţionale pot concura cu mai multe posibilităţi faţă de formaţiunea lui Zelenski.
 
Zelenski, un fost comediant fără experienţă politică, speră că partidul „Slujitorul Poporului” poate să obţină controlul asupra parlamentului făcând apel la furia publicului în ceea ce priveşte corupţia şi nivelul de trai scăzut.
În prezent, preşedintele de 41 de ani împarte puterea cu cabinetul şi parlamentarii care sunt în mare parte fideli predecesorului său Petro Pooroşenko.
 
Cine va câştiga alegerile va moşteni o ţară aflată în centrul disputei Occidentului cu Moscova după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014 de la Ucraina. De asemenea, Moscova susţine separatiştii pro-Rusia din regiunea Donbass din estul Ucrainei, într-un conflict care a dus la moartea a 13.000 de persoane în ultimii cinci ani.
 
Zelenski şi guvernul său vor trebui, de asemenea, să implementeze reformele agreate cu donatorii internaţionali pentru a obţine noi împrumuturi în valoare de miliarde de dolari, într-un efort de a stabiliza economia.
 
Într-una dintre primele sale decizii după începerea mandatului, Zelenski a anunţat că se va muta din clădirea administraţiei prezidenţiale ca o rupere simbolică de modalitatea veche de a face politică, exact cum a făcut preşedintele fictiv din serial.
 
Irina Bekeshkina, directorul Fundaţiei Iniţiativa Democrată din Kiev, a declarat că Zelenski reprezintă „un vis” pentru votanţi însă nu este clar cum va fi şi realitatea. Este un vis „ca acest partid să vină şi să fie complet diferit de elita politică”, a afirmat ea. Zelenski a ajuns la putere profitând de atmosfera anti-sistem din Ucraina, parcursul lui fiind similar cu cel al lui Donald Trump în SUA şi cu ascensiunea Mişcării 5 Stele în Italia.
 
Această atmosferă anti-sistem pare să persiste în Ucraina. Un sondaj din iulie al Institutului Republican Internaţional arată că aproape de două ori mai mulţi ucraineni doresc un partid politic care aduce schimbarea faţă de un partid care asigură stabilitatea. De asemenea, două treimi dintre votanţi doresc un partid care reprezintă o nouă generaţie de politicieni faţă de 24% care pun preţ pe lideri experimentaţi.
 
Cea mai mare îngrijorare a votanţilor este corupţia urmată de conflictul din Donbass şi relaţiile cu Rusia. Zelenski a avut probleme însă din cauza conexiunilor săle cu unul dintre cei mai importanţi magnaţi din Ucraina, Igor Kolomoiski. Kolomoiski se află într-o bătălie legală cu statul privind controlul asupra PrivatBank, bancă care a fost naţionalizată în 2016 împotriva voinţei sale.
 
Zelenski a căutat să asigure cetăţenii că nu îi va face jocurile lui Kolomoiski iar acest lucru pare să fi funcţionat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: