Alegeri în Germania: Cum votează persoanele cu rădăcini străine?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Paşaportul german, unul dintre cele mai râvnite din lume, oferă şi posibilitatea de vot la alegerile federale
Paşaportul german, unul dintre cele mai râvnite din lume, oferă şi posibilitatea de vot la alegerile federale

În curând, aproximativ 7,4 milioane de persoane cu o istorie internaţională şi un paşaport german ar putea vota pentru un nou Bundestag. Ce ştim despre acest grup de alegători adesea uitat de partidele politice?

În mai puţin de două săptămâni, un grup de alegători adesea ignorat de oamenii politici şi de partidele din Germania, se va prezenta la urne cu ocazia alegerilor federale. Este vorba despre 7,4 milioane de alegători eligibili cu rădăcini între altele în Turcia, Siria sau Rusia, reprezentând 12% din totalul alegătorilor cu drept de vot.

În pofida relevanţei lor electorale, aceşti alegători sunt rareori abordaţi în mod direct, observă sociologul Sabrina Mayer, care lucrează în prezent la un studiu despre persoanele cu rădăcini străine din Duisburg, un oraş multicultural din landul Renania de Nord-Westfalia

Mayer spune că se plimbă mult cu maşina prin oraş şi că este oarecum surprinsă ”că, într-un astfel de oraş, persoanele cu rădăcini străine sunt atât de rar abordate în campania electorală, iar subiectele de interes pentru acestea nu se regăsesc nici măcar pe afişele candidaţilor”.  

Sabrina Mayer, Universitatea Duisburg-Essen

image

Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care prezenţa la vot este mai scăzută în rândul persoanelor provenind din alte ţări – cu 20 de puncte procentuale sub medie la ultimele alegeri federale din 2017. Acest fenomen nu este neobişnuit la nivel internaţional, dar necesită o analiză mai atentă, crede Mayer. ”Este un cerc vicios. Când un grup nu se simte abordat, atunci merge mai rar la vot şi astfel scade motivaţia partidelor de a-şi îndrepta atenţia spre anumite probleme, motiv pentru care prezenţa la vot continuă să scadă.” 

Date ştiinţifice insuficiente

Se remarcă, pe de altă parte, şi o lipsă de date ştiinţifice în legătură cu preferinţele electorale ale migranţilor. Motivele, spun experţii, sunt de natură statistică. În analizele electorale clasice, numărul de eşantioane este de obicei prea mic pentru emiterea unor concluzii fiabile. O soluţie ar fi efectuarea de studii suplimentare, dar acestea costă bani şi adesea includ doar grupurile de imigranţi cele mai mari.

Fundaţia Konrad Adenauer (KAS), apropiată de Uniunea Creştin-Democrată, a realizat două astfel de studii, în 2015 şi 2019, concentrându-se pe cele mai mari trei grupuri de migranţi din Germania: turci (2,8 milioane), ruşi (1,4 milioane) şi polonezi (2,2 milioane).

Buletinul de identitate german

image

În două grupuri, rezultatul a rămas relativ constant pe o perioadă lungă de timp, relevă unul dintre studii: ”Etnicii germani din Rusia au votat peste medie pentru grupul conservator CDU/CSU, iar persoanele de origine turcă pentru Partidul Social-Democrat (SPD)”. De câţiva ani încoace, ”tiparele fixe” au cam dispărut, apărând o ”mare mobilitate politică şi de partid”.   

Studiile arată că mulţi alegători de origine rusă au migrat de la CDU/CSU la partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), iar cei de origine turcă nu au mai rămas loiali SPD, ci au votat mai des pentru CDU/CSU. În rândul alegătorilor de origine poloneză, preferinţele înclină către Partidul Verzilor. 

Semne bune

Potrivit cercetătorilor KAS, această nouă mobilitate la urne ar trebui interpretată în cheie pozitivă, ca parte a unui ”proces de normalizare”. Mobilitatea la urne a crescut în general, deci şi în rândul populaţiei fără origini străine.  

Analista Sabrina Mayer crede că ”loialitatea faţă de partide se diminuează, pentru că oamenii votează mai mult în funcţie de subiectele abordate, verifică atent oferta electorală, în loc să voteze în mod global pentru un partid care a fost întotdeauna asociat cu grupul lor”. 

Însă partidele nu par interesate să profite de această oportunitate. ”Pentru formaţiunile politice germane, persoanele cu rădăcini în alte ţări reprezintă un potenţial electoral considerabil”, spune organizaţia Citizens For Europe. Cu toate acestea, ”trebuie să îşi adapteze personalul şi programul la un electorat din ce în ce mai diversificat”. 

Persoane fără paşaport german

Mai există un grup aproape la fel de mare precum cel al oamenilor cu rădăcini în alte ţări: cei 8,7 milioane de oameni stabiliţi în Germania, dar care nu au dreptul de a vota pentru că nu deţin paşaport german.

Imigranţi în Germania, adunaţi la Berlin cu ocazia unui eveniment ce le este dedicat

image

În această situaţie se află şi mulţi refugiaţi. Ahmad Mobaiyed s-a născut în Siria şi a venit în Germania în 2015. ”Este pur şi simplu frustrant să nu poţi vota, să nu ai un cuvânt de spus”, a explicat el pentru DW. ”Chiar şi în probleme care te afectează direct ca refugiat”. La nivel internaţional, Germania nu este defel o excepţie, căci numai în câteva ţări dreptul de vot nu este legat de cetăţenie. 

Cu toate acestea, tot mai mulţi sirieni sunt naturalizaţi şi vor avea dreptul de a vota, spune Mobaiyed. El nu crede ”că se fac eforturi pentru a înţelege de ce au nevoie, ce vor şi ce doresc sirienii la viitoarele alegeri”.  

În această privinţă, spune nou-venitul sirian, orice fel de recunoaştere a drepturilor acestor persoane de a fi ascultate şi de a participa activ la luarea deciziilor ar fi benefică. ”Ne doare să fim excluşi, iar aceasta poate îndepărta oamenii de politică”, mai spune el. 

Acest fenomen ar putea fi contracarat cu ajutorul unor modele demne de urmat, politicieni care au la rândul lor origini străine. În acest scop, Mobaiyed a iniţiat ”Dein Almanya”, o bază de date cu ”candidaţi progresişti”, după cum spune el, ”cu care se pot identifica tinerii germani cu rădăcini în alte ţări”.  

Kay-Alexander Scholz - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite