Alegeri pentru conducerea Parlamentului European. Şapte eurodeputaţi candidează pentru şefia legislativului european

În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg din 16-19 ianuarie 2017, legislativul european va organiza alegeri pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinţi (14), şi chestori (5) şi va valida noua componenţă a comisiilor parlamentare.

Orice deputat poate candida la preşedinţia Parlamentului European, dacă este propus de un grup politic sau cel puţin 38 de eurodeputaţi (5%) şi este de acord să candideze. Există şapte eurodeputaţi care au anunţat până acum că vor să intre în cursa pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului European:

 1. Eleonora Forenza (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde NordicăGUE/NGL, Italia)

2. Jean Lambert (Grupul Verzilor/ALE, Regatul Unit)

 3. Gianni Pittella (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, S&D, Italia)

4. Laurenţiu Rebega (Europa Naţiunilor şi Libertăţii, ENF, România)

5. Helga Stevens (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, CRE, Belgia)

 6. Antonio Tajani (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), PPE, Italia) 

7. Guy Verhofstadt (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, ALDE, Belgia)

Un deputat se poate înscrie în cursă şi în turul al doilea sau al treilea, dacă acestea au loc, respectând condiţiile menţionate anterior. 

Alegerea preşedintelui începe marţi, 17 ianuarie la ora locală 09:00 (10:00 ora României), şi presupune vot secret, eurodeputaţii marcând candidatul preferat pe un buletin de vot pe care îl introduc într-o urnă. 

Procedura este supravegheată de opt deputaţi. Este ales candidatul care obţine 50% + 1 din voturile exprimate. Dacă nu este ales niciun candidat în primul tur de scrutin pot fi nominalizaţi aceeaşi sau alţi candidaţi pentru turul al doilea şi, dacă este cazul, şi pentru al treilea. 

În cazul în care nu este ales niciun candidat după al treilea tur de scrutin, cei doi candidaţi cu cele mai multe voturi obţinute în cadrul celui de-al treilea tur vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi este ales. În caz de egalitate de voturi, este ales candidatul cel mai în vârstă. 

Vicepreşedinţii şi chestorii

În urma alegerii unui nou preşedinte, deputaţii europeni vor continua cu alegerea celor 14 vicepreşedinţi. Candidaţii sunt numiţi în acelaşi mod ca şi preşedintele şi sunt aleşi prin vot secret. Toţi candidaţii sunt pe un buletin comun. Fiecare europarlamentarii poate exprima atâtea voturi care posturi disponibile sunt (de exemplu, 14 în primul tur).