Afluxul masiv de imigranţi subminează idealul egalitar din Suedia. Opinia publică suedeză, tot mai reticentă în legătură cu primirea refugiaţilor - sondaj

Afluxul masiv de imigranţi reprezintă o provocare tot mai mare pentru idealul egalitar al Suediei, ai cărei cetăţeni devin tot mai reticenţi în legătură cu primirea străinilor în ţară. Această situaţie este reflectată la Malmo, cel mai multicultural oraş din Suedia, unde fractura socială este tot mai vizibilă.

În contextul în care din ce în ce mai mulţi imigranţi sosesc în Suedia, visul creării unei societăţi fără clase este afectat de probleme urgente precum creşterea ratei şomajului, ameliorarea eşecului şcolar şi persistenţa segregării, relatează AFP.

Suedia este de mai mult timp destinaţia numărul unu a refugiaţilor în Europa, iar Guvernul de la Stockholm estimează că va primi până la 190.000 de cereri de azil în acest an.

Probleme sociale şi de integrare

Unul dintre cele mai vizate oraşe suedeze de sosirea imigranţilor este Malmo, unde mii de străini sosesc săptămânal în pofida faptului că autorităţile nu pot să le garanteze un acoperiş deasupra capului.

„Prea mulţi tineri rămân pe străzi întreaga noapte acolo unde locuiesc eu“, spune Aneta Moura, sosită la rândul ei la Malmo în 1972, pe când cartierul Rosengard, populat în mare parte de imigranţi, era încă în construcţie.

„Oamenii politici trebuie să se gândească în primul rând la oamenii de  aici“, continuă ea, referindu-se la imigranţi.

În Rosengard, apartamentele sunt suprapopulate cu imigranţi, iar copiii trebuie să doarmă pe rând. Miile de sirieni, irakieni, somalezi sau afgani sosite în cartiere similare din Suedia au contribuit la creşterea sărăciei şi degradarea condiţiilor de locuit.

În cele 38 de cartiere cu populaţii alcătuite în mare parte de imigranţi, venitul mediu al acestora este la 69,7% în raport cu venitul mediu al suedezilor, în scădere cu aproape 15% faţă de acum 15 ani, potrivit organizaţiei Verdandi.

Agăţându-se de idealul egalitar, aleşii suedezi au lansat mai multe programe de formare. Dar ei oferă locuri de muncă instabile cu salarii mici. În aceste condiţii, jumătate dintre refugiaţi nu au un loc de muncă nici după şapte ani, în timp ce 60% îl obţin abia după 15 ani, potrivit unor statistici oficiale.

În plus, violenţa constată în aceste cartiere alimentează nemulţumirile din ţară, de care profită Democraţii din Suedia (extrema dreaptă), al treilea partid al ţării, care a obţinut 12,9% din voturi la alegerile legislative din 2014 şi a urcat până la 27% potrivit ultimilor sondaje.

Dezbatere publică animată

Dezbaterea publică referitoare la integrarea imigranţilor este foarte animată în Suedia. Potrivit unor economişti, problemele specifice cartierului Rosengard din Malmo rezultă din incapacitatea unei pieţe de muncă stricte de a include o forţă de muncă necalificată. Pe de altă parte, potrivit unor antropologi, toleranţa Suediei pentru alte culturi ar putea agrava dificultăţile.

Antropologul Aje Carlbom denunţă situaţia de la Rosengard, unde imigranţii sunt încurajaţi să evolueze în paralel cu societatea suedeză.

„Oamenii rămân blocaţi într-un fel de structură etnică şi stabilesc foarte greu contacte cu restul societăţii“, constată el.

Sondaj: Opinia publică din Suedia, tot mai reticentă în legătură cu primirea imigranţilor  

Potrivit unui sondaj al Institutului Sifo făcut public luni şi citat de AFP, suedezii devin tot mai temători în privinţa primirii de imigranţi în ţara lor.

Nu mai puţin 41% dintre cei intervievaţi s-au declarat în favoarea reducerii numărului de permise de şedere acordate, în timp ce în septembrie nivelul era de 29%, relevă acest sondaj realizat la începutul lunii noiembrie pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane pentru cotidianul Svenska Dagbladet.

Un suedez din patru s-a declarat în favoarea menţinerii la nivelul actual a ratei de primire a solicitărilor de azil, în timp ce 17% susţin creşterea acestui nivel.

„Când am publicat sondajul din septembrie, tonul şi dezbaterea erau diferite. Acum, premierul (Stefan Lofven) a cerut o redistribuire (în Uniunea Europeană a unei părţi) dintre refugiaţii ajunşi aici“, a comentat Toivo Sjoren, responsabil cu sondajele la Sifo.

Un sondaj Ipsos publicat în weekend de către cotidianul Dagens Nyheter a semnalat de asemenea o schimbare bruscă a opiniei publice în Suedia.

Conform acestui sondaj, 26% dintre suedezi afirmă că regatul scandinav ar trebui să găzduiască mai mulţi imigranţi, comparativ cu 44% în septembrie. De asemenea, 42% pledează pentru a reducere a numărului de cereri de azil acceptate, comparativ cu 30% în septembrie.

Electoratul de dreapta este cel mai reticent. 96% dintre simpatizanţii partidului de extremă-dreapta Democraţii din Suedia cer scăderea numărului imigranţilor cărora li se permite să rămână pe teritoriul naţional.