Adunarea parlamentară NATO. Noi direcţii ale Organizaţiei în era post Trump

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
ap nato

Mulţumesc domnului consilier parlamentar, Andrei Dîrlău, pentru ajutorul dat publicării acestui articol. Întâlnirea on-line din data de 14 ianuarie a fost atent analizată de către acesta. Drept urmare cititorii se pot edifica cu privire la cele mai noi orientări ale NATO, enunţate de către vorbitorii Adunării Parlamentare.

Ce este Adunarea Parlamentară a NATO?

Adunarea Parlamentară NATO a fost fondată în 1955, ca organism consultativ interparlamentar pentru NATO , independent de NATO. Conform Tratatului Nord-Atlantic (Tratatul de  la Washington din 1949), NATO s-a creat ca o alianţă politică transatlantică a unor democraţii. AP NATO face recomandări către NATO, cu mai mare libertate decât dacă ar fi un organism din cadrul NATO. AP cooperează strâns cu NATO. AP are 269 parlamentari din parlamentele tuturor celor 30 de state aliate, membre NATO, inclusiv din Macedonia de Nord, cel mai recent stat membru.

Membrii AP discută liber, franc, AP oferă o platformă de discuţii pentru aceste chestiuni, mai liberă decât o pot face guvernanţii şi diplomaţii în funcţie. Darko Stancic.

Participanţi: 40 Parlamentari din 16 ţări membre NATO şi partenere

Vorbitori:

Gerry Connolly, Preşedintele AP NATO, congresman american, Partidul Democrat

Ruxandra Popa, secretar general al AP NATO (româncă stabilită în Franţa)

James Mackey, Director, Direcţia Politică de Securitate şi Parteneriate, NATO

Darko Stancic, Director Adjunct, şeful serviciului Europa şi Asia Centrală, DCAF (Centrul pentru

Guvernanţa  Sectorului de Securitate, Geneva, Elveţia) 

Venirea unei noi administraţii în SUA ne va influenţa; anticipăm deplasări în politica internaţională, schimbări de ton, dar nu de substanţă, James Mackey.

Direcţii strategice, enunţate de vorbitori

  • NATO are o perspectivă globală, dar nu este o organizaţie globală, ci una regională, nord-atlantică. Nu Aliaţii doresc ca ea să devină globală; dar provocările de securitate sunt efectiv globale: apărarea cibernetică, ascensiunea globală a Chinei (cu impact din Africa până în zona arctică) etc. au impact asupra securităţii aliaţilor. Această perspectivă globală, politică şi militară, trebuie menţinută puternică.
  • AGENDA NATO 2030, provocări majore: Rusia, China, Orientul Mijlociu, Afghanistan.
  • Aliaţii trebuie să-şi dezvolte toţi capacităţi superioare la standarde NATO, să-şi asume roluri specializate. Este util ca aliaţii de mărime medie să aibă / să dezvolte capabilităţi şi echipamente la standarde NATO cu interoperabilitate.
  • Cu Rusia există un consens că securitatea şi stabilitatea în Europa nu pot exista fără aceasta. Dar o Rusie care respectă statul de drept, normele şi documentele de bază ale ONU, OSCE, şi nu intervine în statele vecine ei, care-şi asumă obligaţii şi angajamente.
  • Ascensiunea Chinei- adaptarea politicilor şi capabilităţilor NATO la această realitate. Este nevoie de un dialog „cu substanţă”, un parteneriat atent.
  • Menţinerea parteneriatului transatlantic, în detrimentul unei orientări a SUA spre zona Pacificului. 50% din comerţul SUA este cu Europa, mai mult decât cu China. SUA au puternice interese economice trans-atlantice, legătură esenţială comercială şi de bunăstare economică. 
  • Rolul României- de hub regional la Marea Neagră. 
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite