Adevărul Live. Ambasadorul Turciei: „Dacă România ne va solicita ajutorul în gestionarea crizei refugiaţilor, bineînţeles că vom ajuta”

Ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Ertaş, a explicat în studioul Adevărul Live pentru a explica această gravă criză a refugiaţilor din perspectiva ţării sale, într-un dialog cu Dan Marinescu (redactor şef Adevărul) şi jurnalistul Liviu Iolu. Diplomatul a asigurat România de sprijinul complet al Turciei în gestionarea acestei grave crize umanitare.

Turcia este una dintre primele ţări care au fost afectate de criza refugiaţilor sirieni, afgani şi irakieni, iar prin campusurile de refugiaţi din Turcia au trecut în ultimii ani milioane de oameni care au fugit de războaiele din Orientul Mijlociu, dar şi de grupările criminale precum Organizaţia Statul Islamic (ISIS). 

Cum a protejat Turcia oamenii care au fugit de război, dar şi ce soluţii are aliatul nostru din NATO pentru această problemă va explica ambasadorul Republicii Turcia în România, Excelenţa Sa Osman Koray Ertaş.

De asemenea, ambasadorul Turciei va arăta la Adevărul Live şi care sunt relaţiile cu România - aliat în cadrul NATO şi vecin la Marea Neagră - dar şi cum pot fi intensificate schimburile economice dintre cele două ţări.

Principalele declaraţii

Refugiaţii nu vor să ia nimic, vor doar să plece. Este dramatic. Suntem însă foarte hotărâţi să nu-i lăsăm să treacă, este o problemă de securitate. Începând din anii 90, Turcia a avut un flux constant de imigranţi. Însă aceasta este cea mai dramatică situaţie din istoria noastră. Suntem acum statul cu cel mai mare număr de refugiaţi. Avem mai mult de două milioane de refugiaţi.

Doar o porţiune foarte mică sunt în tabere. Avem 27 de tabere, sunt destul de bine organizate. Majoritatea preferă însă să trăiască pe cot propriu, iar noi nu-i forţăm. Şi nu din cauza condiţiilor din tabere, din contră. Din toate standardele internaţionale, condiţiile din taberele din Turcia sunt exemplare. 

Am fost şocat să văd că sunt atât de mulţi tineri în tabere, care se trezesc dimineaţa şi nu au nimic de făcut. Vă daţi seama cât e de periculos? De aceea centrele vocaţionale sunt atât de importante. 

Există oraşe în Turcia în care numărul de refugiaţi sirieni este mai mare decât cel al localnicilor. De exemplu, Kiris. Este o povară uriaşă, dar de patru ani am făcut tot ce am putut pentru a-i ajuta pe aceşti oameni care au venit în ţara noastră de frică. 

Bineînţeles că respectăm poziţia României şi afirmaţiile responsabile pe care le-au făcut românii. Nu există acuzaţii de rasism sau naţionalism în acest declaraţii. Nu auzim un discurs islamofob cum, din nefericire, putem vedea în alte ţări. Suntem de părere că fiecare ţară trebuie să împartă această povară. Trebuie să vedem ce va decide şi UE. Majoritatea ţărilor comunitare sunt în favoarea cotelor obligatorii. 

România are, spre exemplu, instituţii militare foarte bune. Relaţiile dintre România şi Turcia sunt foarte bune, de ani de zile. Dacă România ne va solicita ajutorul în gestionarea crizei refugiaţilor, bineînţeles că vom ajuta. 

Majoritatea sunt musulmani. Dacă aveţi nevoie de ajutor în a-i integra, bineînţeles că suntem pregătiţi să vă ajutăm şi cu asta. 

Islamul din Balcani, spre exemplu, este axat mai mult pe toleranţă, pe a trăi împreună. Oamenii aceştia trăiesc alături de creştini de secole întregi. Românii se pot folosi de experienţa pe care o au în a trîi lângă musulmani, asta pentru a se asigura că se vor integra. 

În esenţă, este uşor amuzant să vedem cum al-Qaeda dă vina pe Statul Islamic, acuzându-se unii pe alţii că nu sunt adevăraţii musulmani. Adevărul este însă că Daesh controlează o mare parte din teritorii. Asta este o ameninţare pentru Turcia. Oamenii se tem. În Mossul, peste 30.000 de oameni au lăsat totul în urmă şi au fugit. Au abandonat echipament militar, tot, care a ajuns acum în mâinile Statului Islamic. 

În timp ce luptăm cu ISIS, nu trebuie să uităm că avem nevoie de un guvern în Siria. Este clar că nu vin zile bune cât timp rămâne Assad la putere. Este greu şi pentru Islam, are de suferit, vedem cum i se deteriorează imaginea în întreaga lume din cauza extremismului. Trebuie să luptăm cu ISIS cu tot ce avem la îndemână. În ultimii ani, am avut o propunere foarte curajoasă, aceea de a înfiinţa la graniţă o zonă liberă de jihadişti, pe unde oamenii să poată fugi din calea lor. A fost foarte greu şi ne-a costat foarte mult. 

Ambasadorul Turciei la Bucureşti, interviu exclusiv despre criza refugiaţilor:„Dacă România ne va solicita ajutorul în gestionarea crizei refugiaţilor, bineînţeles că vom ajuta” 

Nu suntem de acord cu poziţia Rusiei, dar avem un dialog. Ei îl susţin pe Assad pentru a elibera regiunea, dar nouă nu ni se pare aceasta o soluţie. Suntem pe altă lungime de undă, noi nu credem că Siria are vreun viitor cu Assad la putere. 

Criza va continua, din păcate. Până când nu va exista o soluţie de durată pentru conflictul din Siria, fluxul de refugiaţi va continua să vină spre Europa. 

Comunitatea internaţională încearcă să găsească o soluţie pentru criza din Ucraina. Nu recunoaşte anexarea Crimeei, susţinem integritatea teritorială a Ucrainei, suntem în linie cu poziţia aliaţilor din NATO. Nu există lună în care să nu avem exerciţii militare comune cu partenerii din NATO. Cu România avem în fiecare an astfel de exerciţii. 

Pe această parte, relaţiile militare sunt foarte strânse, bazate pe încredere. Am început să vorbim despre upgradarea industriilor militare, companiile româneşti discută cu cele din Turcia. În ceea ce priveşte securitatea, parteneriatul dintre România şi Turcia este foarte strâns. 

Aderarea la UE a fost multă vreme un obiectiv strategic pentru Turcia. Nu-l vedem doar ca unealtă de politică externă, ci ca generator al dezvoltării societăţii. Însă euforia, obsesia publicului faţă de aderare a scăzut. Acum patru ani, dacă exista un semnal nefavorabil vizavi de aderarea noastre, se reflecta imediat în cursul lirei turceşti, oamenii vorbeau pe stradă despre asta. Acum, pe oameni nu-i mai interesează, ei nu mai vor acum să aducă averea, bogăţia noastră în UE. 

Noi putem spune acum că ne descurcăm mai bine decât unele ţări europene. Din nefericire, pierdeţi din vedere cât de norocos ar fi să aveţi Turcia în UE. 

Despre proiectul privind ridicarea unei moschei în Bucureşti

Moschea din Bucureşti nu este un subiect nou pentru noi, liderii români şi turci discută asta de ani de zile. Problema a început o dată cu răspândirea  zvonurilor false, precum  că  6.000 de studenţi arabi vor să vină în România.  Acest lucru este fals. Nu înţeleg cum au apărut aceste reacţii deoarece România este o ţară foarte tolerantă, fără manifestări de  islamofobie. Turcii care au venit în România, după Revoluţie, şi-au întemeiat familii, afirmă acelaşi lucru.

Dan Marinescu: Ce părere aveţi despre scandalul legat de construirea unei mega-moschei la Bucureşti? 

Osman Koray Ertaş: Moschea din Bucureşti nu este un subiect nou pentru noi, liderii români şi turci discută despre asta de 10 ani.

De fapt sunt două teme:  construcţia unei moschei pentru comunitatea turcă din Bucureşti şi a unei biserici ortodoxe la Istanbul, precum şi a unui cimitir pentru comunitatea turco-tatară din Bucureşti şi un altul pentru comunitatea română din Istanbul.

La Bucureşti există un Cimitir al Eroilor Turci unde sunt înmormântaţi soldaţii căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial pe care îi comemorăm în fiecare an împreună cu prietenii noştri români. În partea din spate a cimitirului sunt îngropaţi membri civili ai comunităţii turce dar acolo nu a mai rămas nici un loc. Un nou cimitir este o necesitate reală.

Şi cu moscheea este aceeaşi situaţie.  În general la Bucureşti cu ocazia sărbătorilor religioase mii de oameni se adună pe stadion şi se roagă. Este necesar un lăcaş de cult în care oamenii să se roage.

Liviu Iolu: Am înţeles că şi Biserica Ortodoxa Română închiriază la Istanbul o biserică cu ocazia sărbătorilor religioase.

Osman Koray Ertaş: Da, cu permisiunea guvernului turc, este vorba de o biserică fără activiate permanentă, Biserica Sf. Parascheva.

În ceea ce priveşte cimitirul de la Istanbul, există un teren adecvat alocat în 2003, situat la distanţă faţă de centrul oraşului dar Istanbulul este un oraş foarte mare. Există  încă probleme referitoare la cimitirul de aici.

Revenind la moscheea de la Bucureşti, subiectul s-a discutat la nivel înalt aproape cu ocazia  fiecărei vizite oficiale şi de fiecare dată s-a afirmat  „Da, recunoaştem că este o necesitate reală, trebuie să lucrăm în acest sens”.

Nimeni nu s-a opus. Guvernul român a decis să aloce terenul, nu Turciei  ci unei instituţii româneşti, respectiv Muftiatului Cultului Musulman din România.  În mod normal nu exista nicio problemă, totul decurgea normal, ulterior au apărut însă unele declaraţii politice.

Ulterior oamenii au început să emită diverse păreri eronate. Una dintre ele se referea la faptul că  că 6.000 de studenţi arabi vor veni  în România. Ceea ce este fals. În ciuda faptului că Muftiul a negat acest lucru, zvonurile au continuat să se răspândească.

  Apoi, să privim şi din alt unghi de vedere: De ce şi-ar dori comunitatea musulmană să se construiască o mega-moschee în Bucureşti?
O comunitate musulmană trăieşte la Constanţa unde acum o sută de ani a fost construită de către regele Carol I o moschee cu o capacitate de aproximativ 1.000 de persoane şi nu este nicio problemă. Nici când a fost construită nu s-a opus nimeni. La Bucureşti se doreşte o moschee cu o capacitate similară şi nu o mega-moschee. Dar am observat nişte reacţii neaşteptate. România este una dintre cele mai tolerante societăţi din această regiune, fără manifestări de islamofobie.

Comunitatea musulmană de aici este foarte bine integrată, cuprinzând nu  doar etnicii tătari şi turci din România dar şi turcii care au venit în România, după Revoluţie, şi-au întemeiat familii afirmă acelaşi lucru.

Subiectul referitor la moschee nu mai este o chestiunea  bilaterală. Noi nu am forţat Guvernul  să facă ceva împotriva  voinţei poporului român. Dacă poporul este împotrivă, noi ne retragem. Este o chestiune naţională. Turcia este o stat laic.

Misiunea noastră nu este aceea de a solicită  construirea de moschei în străinătate, noi acordăm sprijinul nostru  doar dacă este solicitat de către comunităţile locale.  În anii 90, la Tokyo unde sunt numai  zgârie-nori ni s-a solicitat  sprijinul pentru construirea unei moschei pe o parcelă îngustă de teren. Atunci am colaborat  cu autorităţile nipone, şi am construit o moschee pentru tătarii de acolo.

Anul trecut am construit o moschee în Washington.  Religia căreia turcii îi aparţin este cea a toleranţei, specifică teritoriului în care ei trăiesc. Este foarte important să continuăm în aceeaşi notă a toleranţei şi vom respecta orice decizie a poporului şi a guvernului român. Suntem foarte recunoscători Premierului şi Preşedintelui pentru susţinerea deosebită pe care ne-au acordat-o referitor la acest proiect.