Cătălin Harnagea: „Rusia doreşte un singur partener de discuţie - SUA”
0
Criza din Ucraina a intrat într-o nouă fază, după ce autorităţile de la Kiev nu au putut recâştiga controlul asupra oraşelor ocupate de separatişti. Fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, jurnalistul Cristian Unteanu şi trimisul special al ziarul Adevărul la Slaviansk, Mircea Barbu, au discutat la Adevărul Live despre iminenţa războiului civil şi implicare unor forţe paramilitare de o parte şi de cealaltă.
Mircea Barbu: În acest moment situaţia este tensionat la Slavianks. Oraşul e sub asediu şi legea marţială, oamenii nu au voie să iasă din casă între ora 12 şi 6 dimineaţa. Simpatizanţii pro ruşi pun coroane la statuia lui Lenin pentru cei căzuţi. Ieri dimineaţa am văzut unde sunt trupele ucrainiene, la 15 kilometri de Slavianks.
Azi noapte am stat la primul filtru de control pro rus. Ei controlează oraşul. De la oră la oră vedem tot mai multe filtre ridicate de ei. Mulţi sunt nedormiţi de zile bune. Sunt încă încrezători că vor câştiga. Sunt mult mai concentraţi pe alegeri. Am primit o foaie în care ni se explică ce înseamnă referendumului.
Din ce am văzut la faţa locului, aşa zisele scuturi umane nu sunt adevărate. Nimeni care nu vrea să fie pe străzi, nu trebuie să fie.
Cătălin Harnagea: Este o manipulare, tot ce s-a întâmplat până acum de partea separatiştilor sunt nişte tactici de război urban. Dar prin anumite cereri pe care aceşti luptători le fac către populaţia civilă îi conving să fie alături de ei. De asta au nevoie.
Toată această acţiune militară trebuie să continue prin una politică, care poate fi referendumul sau alegerile prezidenţiale din 25 mai. Atunci acei oameni pot vota cum doreşte Moscova. Eu cred că e o strategie foarte exactă a luptătorilor pro ruşi. Fac orice ca să convingă populaţia să fie de partea unei persoane sa structuri politice apropiate de Moscova.
Mircea Barbu: Societatea civilă este foarte speriată şi preferă să nu vorbească despre aceste evenimente.
Aici propaganda este numai de partrea separatiştilor, toate canalele media sunt ocupate de la o oră la alta, posturile ucrainene sunt decuplate, presa rusă are prioritate. Nu se transmit deloc informaţii despre partea pro-ucraineană.
Kievul a poerdut bătălia media, nu doar în Slaviansk, ci în mai multe oraşe din estul ţării, a pierdut controlul asupra unei părţi din armată. Multă lume se întreabă de ce armata ucraineană nu iintervine. Explicaţia stă în nesiguranţa pe care militarii o au faţă de comandanţii care pot trece în orice moment de partea separatiştilor.
Cătălin Harnagea
(foto dreapta): Probleme foarte mari la Kiev, probleme pe care sigur că, la nivel macro, Washingtonul şi Moscova le pot discuta, dar Moscova nu va renunţa nici măcar un centimetru din această zonă de centură din exteriorul graniţelor sale.
Nu vor trimite trupe, ci vor menţine situaţia actuală. Nu vom asista la o încheiere a violenţelor. Dacă lucrurile nu se vor finaliza printr-o înţelegere cu Moscova la 25 mai, atunci vom asista în continuare la violenţe.
Cristian Unteanu: Trupele de elitiă vin acum din Garda Naţională. Asistăm acum la o confruntare între forţele loiale Kievului, dina armata regulată şi Garda Naţională, dar apar şi luptătorii străini. Am văzut asta şi în Crimeea, unde au existat luptători din Siria, din Cecenia, din Abazia, din Transnistria.
Asta s-a petrecut în Siria, unde avem practic faţă-n faţă o oaste regulată, a lui Assad, şi pe de altă parte o altă armată regulată, formată din dezertori, dar de ambele părţi există luptători străini, extremişti.
Acum se luptă între ei, este un conflict în primul rând religios. Aici însă - atenţie la mesajul foarte interesant: „Noi nu luptăm nici de partea Rusiei, nici de partea europenilor şi a americanilor. Noi vrem un stat independent”.
Or, dacă această bătălie capătă şi accente naţionaliste profunde, începe să devină o luptă între două forme de start. Iar asta deschide o altă perspectivă neagră.
Eşecul de la Vilnius arată că o soluţie externă nu poate fi impusă nici Rusiei, nici Ucrainei. Ruşii nu vor să anexeze teritorii în estul Ucrainei, asta ar însemna să trimită trupe acolo. Asta ar fi prima dată când Rusia ar încălca legislaţia internaţională de care s-a prevalat până acum.
Cătălin Harnagea:
Nu se ştie unde se va ajunge, dar se ştie ce vrea Moscova Rusia vrea acea centură de siguranţă, Rusia şi în politica militară pe care a avut-o înainte de 1989 avea trei puncte importante: Crimeea, unde aveau o flotă puternică.
Transnistria. În afară de vestita armată a 14-a, Transnistria este şi un important aeroport pentru partea militară aviatică rusă, există şi depozite imense pentru armament militar, se spune că doar în depozitele militare subterane din Transnistria pot fi parcate 27.000 de vagoane de tren,
Kaliningrad, unde există o puternică bază aeriană. Strategia armatei sovietice era ca, pe aliniamentul de la Kaliningrad-Transnistria, să formeze un triunghi cu vârful la Budapesta, care poate porni spre Europa. Se vede că vor să menţină acest aliniament.
Cristian Unteanu: Speranţa uriaşă a occidentului că poate acoperi într-un fel pozitiv relaţia cu Rusia nu a însemnat că serviciile de informaţii nu au continuat să fie prezente şi să lucreze în toate aceste zone.
Activarea acestor reţele, punerea lor atât de evidentă în lumină, aduce după sine activarea acestor reţele şi în alte ţări.
Întrebarea este: cine se bate mai bine cu aceste mijloace? Va urma un război informatic pe reţelele europene? Există deja.
Optimismul trebuie în acest caz să fie foarte moderat. Dacă, în cazul Crimeei, nimeni nu-şi mai pune întrebarea serioasă dacă mai poate fi recuperată vreodată de la Rusia, de data aceasta avem nu mai puţin de patru republici auto-proclamate în estul Ucrainei, Nimeni nu va mai putea ceda.
Se poartă negocieri subterane între actorii mari, SUA şi Rusia. UE, aflată în plin proces de alegeri europene, nu mai are timpul şi nici tenorii pentru a participa la astfel de negocieri.
La Bruxelles, în afara cazului în care se va întâmpla ceva extrem de grav şi domnului Barroso să-i fie încredinţată în regim de urgenţă coordonarea poziţiei privind Ucraina, aceasta va fi atitudinea.
Cătălin Harnagea: Moscova doreşte un singur partener de discuţie: Washingtonul. Probabil sunt lucruri între cele două administraţii, care nu ţin doar de Ucraina, care trebuie reglate în cadrul acestor discuţii. Ceea ce trebuie să regleze cei doi mari actori se referă mai ales la alte zone, nu numai la cele din Europa de Est.
De la stânga la dreapta: Diana Rusu - jurnalist Internaţional, Mircea Barbu (prin Skype) - corespondent de presă în Ucraina, Cătălin Harnagea - fostul şef al SIE FOTO Eduard Enea
Se încarcă comentariile...
