Adevărul Live Corespondenţă de la Slaviansk: „Numărul baricadelor creşte de la zi la zi”
0
Ucraina se află deja într-un război civil, transmite Mircea Barbu, corespondentul „Adevărul” la Slaviansk, şi Cristian Unteanu, corespondentul „Adevărul” la Bruxelles.
Mircea Barbu: În spatele meu, Piaţa Lenin din Slaviansk este foarte goală, se trag clopotele de la biserici, oamenii au părăsit străzile şi s-au refugiat în case. Este o alertă, oamenii sunt avertizaţi că este o alarmă.
Alarma înseamnă că forţele pro-ruse sunt atacate de armata ucraineană şi că undeva, fie în oraş, fie în afara lui, există o luptă între separatişti şi militari.
În ultimele 2-3 zile, numărul baricadelor a crescut de la o zi la alta. Sunt baricade la sediul Rada, la poliţie, dar sunt şi baricade construite de cetăţeni, improvizate, cu o siguranţă mai scăzută decât cele „profesionale”, construite de separatişti.
Liviu Iolu: Ce forţe a mobilizat Kievul pentru a lupta cu separatiştii din estul ţării?
Mircea Barbu: Forţele aeriene au fost folosite în prima zi de atac, dar au renunţat la ofensivă, nu sunt prezente acum la Slaviansk.
Am mers astăzi între punctele de control, între două lumi - punctul de control separatist şi cel al armatei ucrainene. Ucrainenii par destul de relaxaţi, nu sunt alarmaţi, chiar am întrebat mai mulţi soldaţi de ce nu înaintează. MMi-au răspuns că nu au ordine să înainteze, se pare că ordinele s-au schimbat în ultimele două ore.
Oraşul este izolat, sunt filtre în jurul său, dar magazinele sunt deschise şi alimentate, la fel şi benzinăriile.
Chiar în spatele meu vedem doar foarte puţini oameni care se îndreaptă către case.
Corespondenţă de la Slaviansk. Ucraina în stare de alarmă
Liviu Iolu: Câţi jurnalişti străini mai sunt la Slaviansk? Acesta este, de obicei, un semn în zonele de conflict.
Mircea Barbu: Au plecat câţiva. Alţii s-au mutat din Slaviansk. Avem două tipuri de jurnalişti, cei care au plecat din Slaviansk, şi cei care au rămas aici, riscând să nu mai poată ieşi.
Liviu Iolu: Cele mai periculoase locuri sunt cele în care te afli şi tu acum, pieţele centrale, clădirile publice. Cât de real este pericolul în cartierele normale?
Mircea Barbu: În cartiere nu ştiu cât de mare este pericolul, dar nu cred că este prea mare. Cei cu care am vorbit - şi autorităţile de la Kiev spun asta - că nu se intră în forţă în Slaviansk pentru a evita victime în rândul civililor.
Separatiştii cu care am vorbit au avut o întâlnire foarte interesantă, care reflectă atitudinea lor. O maşină s-a oprit brusc lângă mine, au coborât doi separatişti înarmaţi, m-au legitimat. Mi-au spus că nicăieri în Slaviansk nu va fi sigur astăzi, erau foarte tensionaţi, se aşteptau la noi lupte.
Liviu Iolu: Pot separatiştii să ţină oraşul izolat de Ucraina?
Mircea Barbu: Slaviansk are circa 120-130.000 de locuitori, probabil o populaţie puţin mai scăzută acum, în contextul conflictelor. Depinde foarte mult ce strategie va avea armata ucraineană pentru a suprima mişcarea separatistă.
Liviu Iolu: Cum este viaţa de jurnalist străin în Slaviansk?
Mircea Barbu: Ultimele nopţi au fost destul de tensionate, am dormit destul de puţin în ultimele trei zile, dorm cu vesta antiglonţ la cap, mi-am făcut provizii de mâncare pentru câteva zile. Singura mea grijă este că nu voi putea transmite destul de repede din cauza conexiunilor proaste la internet.
Liviu Iolu: Separatiştii se pregătesc pentru un război de durată?
Cu siguranţă, separatiştii vor lupta până la capăt pentru Slaviansk. Primarul nu mai umblă îmbrăcat în civil, ci în militar şi umblă cu pistolul la brâu. Ucrainenii sunt foarte relaxaţi, poate prea relaxaţi pentru ce se întâmplă acum în Slaviansk.
Liviu Iolu: Discutăm acum cu Cristian Unteanu, care a publicat astăzi pe blogul său de pe adevarul.ro un editorial în care numeşte Ucraina „Siria Europei”.
Cristian Unteanu: Aş vrea să amintesc câteva asemănări între situaţia din Siria şi cea din Ucraina. Este vorba despre o armată naţională care se opune unui grup de două tipuri de forţă: cei care au făcut parte din armata regulată şi acum au trecum de partea cealaltă plus elemente paramilitare care s-au adpugat de-o parte şi de alta, imprimând un şi mai mare element de tragedie acestor conflicte.
O altă asemănare este posibilitatea ca aceste conflicte să primească elemente de exterior. Se poate întâmpla în Ucraina? De ce nu? Există deja o chemare oficială lansată? Sigur că da! Vă amintiţi că, în iarnă, liderul grupării extremiste de dreapta Sector Dreapta a făcut apel către toţi camarazii săi sp vină în Ucraina. Au venit, n-au venit, pot veni? De aceea făceam paralela cu Siria.
Nici eu nu înţeleg şi mi se pare absolut straniu că toţi politicienii noştri sunt atât de relaxaţi. Marii tenori ai partidelor politice, care ies la fiecare eveniment să comenteze la nesfârşit, de data asta s-au ascuns. Modul în care este tratată situaţia este de nepermis.
Liviu Iolu: Cum vedeţi dezbaterea europeană la Bruxelles acum, are Ucraina rolul pe care ar trebui să-l aibă în această dezbatere? Europa, la nivel macro, dezbate situaţia din Ucraina? De ce nu se aude, de ce nu are un ecou?
Cristian Unteanu: Europa abia iese din această criză care a zguduit-o profund, economic, financiar, dar şi cu grave consecinţe economice. Pentru a răspunde la întrebare trebuie să începem prin a admite că evenimentele din Ucraina au un moment de start, un detonator: summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Atunci, cine este de vină? Dacă actualii politicieni spun că au evaluat greşit riscurile din Ucraina, atunci, admiţând eşecul, vor spune că au fost nişte politicieni cel puţin dezinformaţi.
Aşa că Ucraina rămâne un fel de „no man`s land”.
Soluţia pe care a propus-o iniţial Europa, anume un stat posibil federal, soluţie avansată şi de ruşi în alt moment al discuţiei, este acum abandonată. Cine mai poate crede acum că un stat federal poate fi construit ca stat de drept în contextul războiului civil?
Liviu Iolu: În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare, Ucraina schimbă în acest moment mersul votului. Socialiştii, care până acum erau favoriţi, pierd acum teren. Ucraina schimbă lucrurile, chiar dacă lipseşte o dezbatere.
Cristian Unteanu: Ucraina este o problemă esenţială. Punct esenţial era dacă arătau altfel rezultatele de la Vilnius. Sondajele de opinie arată că diferenţa dintre socialişti şi populari, estimată în urmă cu două lini drept foarte importantă, PPE-ul urma să sufere o pierdere semnificativă. Acum, diferenţa s-a atenuat, a scăzut.
Liviu Iolu: S-a vorbit foarte mult despre Republica Moldova, tocmai din cauza acestui eşec de la Vilnius.
Cristian Unteanu: Este un răspuns pe care nu-l dăm noi, doar populaţia din Republica Moldova poate da acest răspuns. Ei trăiesc cu visul european pe masă, dar este greu să trăieşti dintr-un vis. O ţară în care există o importantă populaţie rusofonă.
Un eveniment major precum pierderea Transnistriei ar putea să slăbească actualul Guvern de la Chişinău.
Într-un moment ăn care Moldova ar pierde definitiv Transnistria, ar pierde speranţa că se va rezolva vreodată criza din Transnistria, atunci situaţia ar deveni problematică.
Consecinţele de securitate vor fi foarte mari şi dacă separatiştii de la Odessa îşi împlinesc planurile. Asta ar putea duce la apariţia rapidă a unei republici nistrene.
Aşa cum se fac jocurile de alba-neagra, toată atenţia s-a concentrat pe estul ţării şi, în tot acest timp, zarul acoperit de căpăcel era Odessa. Pentru că ea deschide posibilitatea apariţiei unei republici nistrene.
Cu siguranţă că UE ar putea juca un rol mai important în soluţionarea crizei din Ucraina. Are arme economice. Aceste zone depind de bunăstarea economiei europene. A ataca bunăstarea economiei europene înseamnă a afecta economia rusă, iar asta o ştie şi Vladimir Putin.
Din păcate, UE a făcut cam tot ce putea face. Mai avem 2-3 săptămâni până la alegeri. Acum se lucrează la nivelul al doilea, acum devin vocali candidaţii.
În caz extrem, în caz cumplit, şefii de state şi guverne pot decide ca preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso să coordoneze direct operaţiunile legate de Ucraina. Să sperăm că nu se va ajunge în această situaţie.
Din păcate, atunci când mai mulţi oameni politici ai UE au cerut un sistem unic de luare a deciziilor, tocmai pentru asemenea moemnte, nu s-au bucurat de sprijin. Pentru că nimeni nu credea că se va ajunge aici. Nimeni nu se aştepta ca, la poarta UE, într-un stat din Parteneriatul Estic, se va întâmpla ceea ce am văzut în ultimele zile.
Iar faptul că instituţiile UE nu au putut să prevadă aceste probleme le face acum foarte puţin apte. Rusia a învăţat să se pună la adopostul legislaţiei internaţionale.
[<a href="//storify.com/Alinavasile123/ucraina" target="_blank">View the story "Ucraina " on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
