Aderarea României la UE, sub strictă monitorizare

prezentat ultimul Raport de monitorizare al Comisiei Europene în sesiunea plenară a Parlamentului European din Strasbourg. Decizia oficială finală pentru intrarea în 2007 va fi luată la summitul

prezentat ultimul Raport de monitorizare al Comisiei Europene în sesiunea plenară a Parlamentului European din Strasbourg. Decizia oficială finală pentru intrarea în 2007 va fi luată la summitul şefilor de state şi de guverne din decembrie. Eventualele clauze sectoriale vor fi anunţate probabil în primăvară.
O veste bună despre raportul Comisiei din 26 septembrie a dat-o ministrul Boagiu acum o săptămână, la Bruxelles, anunţând că obişnuitele steguleţe roşii şi galbene urmează a fi înlocuite cu "măsuri importante care mai trebuie rezolvate" şi "măsuri adecvate". Pe de altă parte însă, România şi, într-o măsură şi mai mare, Bulgaria, riscă să le fie aplicate restricţii şi clauze sectoriale de salvgardare, cu un prim scop de a proteja UE de efectele problemelor rămase nerezolvate în cele două ţări la data aderării.
Graham Watson, liderul liberalilor şi democraţilor europeni, explica recent că expresia "clauze sectoriale de salvgardare" utilizată de Comisia Europeană este foarte nefericită, deoarece "induce un sentiment negativ şi pesimist". De fapt, în opinia sa, aceste clauze sunt tot nişte măsuri tranzitorii, necesare până când statul respectiv face progresele cerute. El arăta că ţări ca Spania, Portugalia şi Grecia au avut şi ele parte de măsuri tranzitorii, similare, în parte, cu cele care se vor impune României. Cel mai cunoscut caz era al muncitorilor spanioli, cărora Franţa le-a impus iniţial o perioadă de 7 ani de zile până să poată intra pe piaţa muncii franceze. Ulterior, această măsură tranzitorie a fost redusă la 2 ani. Aşa cum îmi explica un alt oficial european, clauzele de salvgardare sectoriale sunt, de fapt, doar nişte instrumente ale instituţiilor europene, care fac posibilă, în cazul nostru, intrarea României la 1 ianuarie 2007, dar totodată permit CE să exercite, timp de trei ani de zile, presiuni importante asupra autorităţilor române pentru a merge până la capăt cu reformele. Foarte probabil, autorităţile române mai au doar foarte puţin timp pentru a demonstra că reformele cerute în domeniul justiţiei vor fi aplicate după modelul european. Pentru că, atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria, reformele în domeniul justiţiei au constituit piatra de încercare.

Comisia aşteaptă votarea legii privind Agenţia pentru Integritate
Friso Roscam Abbing, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini, explica, pentru ziarul Adevărul, că la Raportul din mai 2006 Comisia a spus foarte clar că "România a făcut progrese în lupta împotriva corupţiei, dar se aşteaptă să se demonstreze rezultate". Deşi comisarul Frattini declara, tot pentru ziarul nostru, că "până în septembrie legea privind Agenţia pentru Integritate trebuie votată şi pusă în aplicare în varianta ministrului Macovei", vicepremierul Marko Bella şi alţi lideri din parlament găsesc de cuviinţă, cu o săptămână înaintea Raportului, să schimbe complet sensul proiectului şi să lungească procesul legislativ la nesfârşit. Friso Roscam Abbing declara că "noi considerăm că proiectul de lege ar putea avea un impact foarte pozitiv în prevenirea şi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt în România". Trebuie precizat că, de fiecare dată, Executivul european pune accent de fapt pe "corupţia la nivel înalt". În concluzie, România riscă, la 26 septembrie, o propunere din partea CE privind aplicarea unei clauze de salvgardare sectoriale în domeniul justiţiei care să amâne recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti din România pe teritoriul celorlalte state ale UE. În acest caz, companiile româneşti vor fi cele mai afectate, mai ales în cazurile unor procese cu companii ale altor state din UE. O altă măsură pe care foarte probabil o va impune la 26 septembrie Comisia va fi monitorizarea reformelor din domeniul justiţiei.

Sectorul veterinar riscă o clauză Sectorială
România riscă, de asemenea, o clauză sectorială în domeniul veterinar, dacă nu va putea închide, până la 1 ianuarie 2007, toate focarele de pestă porcină. În ultima sa vizită la Bruxelles, ministrul agriculturii spunea că vor rămâne aproximativ 68 de focare, din cele 480 înregistrate recent. Astfel că exporturile de carne de porc ar putea fi limitate la anumite judeţe. Mai rămâne şi problema calităţii laptelui produs în România, doar 30% din laptele românesc fiind "lapte conform" standardelor UE.

Ajutoarele pentru fermieri ar putea fi tăiate la un sfert
Din punct de vedere financiar, un raport preliminar al Comisiei Europene, citat de Reuters, prevede ca ajutoarele financiare în valoare de sute de milioane de euro pe care ar trebui să le primească fermierii români ar putea fi tăiate cu un sfert, timp de un an sau chiar mai mult, dacă autorităţile române nu progresează în monitorizarea sistemului de plăţi către fermieri. Ministrul integrării, Anca Boagiu, şi cel al agriculturii, Gheorghe Flutur, au promis oficialilor europeni că Agenţia de Plăţi îşi va rezolva problemele şi va deveni funcţională până în decembrie, precum şi că va trece cu bine de auditul care va fi realizat de Price Waterhouse Coopers.