Acuzaţii în Parlamentul European: România, un complice european al CIA în cazul închisorilor secrete pentru terorişti

Acuzaţii în Parlamentul European: România, un complice european al CIA în cazul închisorilor secrete pentru terorişti

Parlamentul European

Reprezentanţii Amnesty International au criticat astăzi, în Parlamentul European, în Comisia pentru Libertăţi Civile (LIBE), care dezbate un raport pe tema centrelor secrete ale CIA în Europa, lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti în privinţa dezvăluirilor potrivit cărora, în centrul capitalei, la Arhivele Secrete, ar fi existat un centru secret al deţinuţilor CIA.

Ştiri pe aceeaşi temă

„România s-a menţint pe poziţie şi a negat orice implicare deşi informaţiile din decembrie 2011 din mass media germana au arătat că a fost identificată, în centrul Bucureştiului, o casă, numită „Bright light" care a fost centru de detenţie. Echipa de investigaţie, printr-un fost oficial CIA, a confirmat că existat acolo un centru secret. În ciuda datelor care arată această complicitate a autorităţilor din România cu CIA, noile informaţii nu au schimbat opinia Guvernului României. Se pare că nimeni nu are intenţia să accepte aşa ceva. Autorităţile din România susţin că acuzaţiile sunt lipsite de fundament", a spus Julia Hall de la Amnesty International.

Anchete în presa internaţională

O anchetă a jurnaliştilor de la Associated Press şi de la postului german ARD, publicată la începutul lunii decembrie a aratătat că fosta închisoare CIA din România ar fi funcţionat în clădirea în care în prezent se află Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), pe Strada Mureş, din sectorul 1 al Capitalei. "Timp de mai mulţi ani, am cerut autorităţilor române să explice implicarea lor în programul CIA de extrădări şi detenţie secretă", a declarat, imediat după relatările din presă, Nicola Duckworth, directorul pentru Europa şi Asia Centrală al Amnesty International.

Reprezentanţii Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) susţin însă că, de la sfârşitul anului 2002, clădirea în care se presupune că ar fi existat aceste închisori a servit în exclusivitate ca sediu al instituţiei şi nu ca un centru de detenţie.

Lituania şi Polonia au fost şi ele criticate la fel ca şi complicitatea ţărilor scandinave: Finlanda, Danemarca şi Norvegia, bănuite că au fost destinatarele anumitor zboruri ale SUA şi care ar fi avut deţinuţi - suspecţi de terorism, gardieni, anchetatori, interpreţi.

Experţii audiaţi astăzi în comisia LIBE a Parlamentului European au arătat că există informaţii potrivit cărora, importante companii americane, deţinute de bănci sau fonduri de pensii, au participat la acest program asigurând logistica tuturor deplasărilor: au făcut rost de avioane, echipaje, au făcut planuri de zbor, au organizat operaţiuni importante. "Trebuie să vedem la acest moment care a fost complicitatea corporate la acest program", au mai spus experţii.

Cazul POLONIA şi refuzul autorităţilor de a răspunde

Polonia şi România nu vor fi prezente la audierile de săptămâna aceasta în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European (PE) pe tema existenţei unor presupuse închisori ilegale ale CIA în Europa, relata ieri postul Radio Polonia în pagina online.

În cadrul audierilor, care au început astăzi la Bruxelles, LIBE încearcă să clarifice dacă Agenţia Centrală americană de Informaţii (CIA) a deţinut suspecţi de terorism în "închisori secrete" din Polonia, România şi Lituania în primii ani ai "războiului împotriva terorismului". O bază militară de la Stare Kiejkuty, lângă Szczytno, în nord-estul Poloniei, pare că ar fi găzduit una dintre aceste închisori secrete în perioada decembrie 2002-seprembrie 2003, potrivit Radio Polonia.

LIBE a oferit Guvernului polonez oportunitatea să trimită reprezentanţi la audieri, însă Varşovia nu a acceptat oferta. Premierul Donald Tusk a creat în 2007, când a preluat funcţia, o investigaţie condusă de procurorul general polonez, "cu scopul de a elucida problema existenţei închisorilor secrete CIA în Polonia". Însă procurorul general Andrzej Seremet nu va participa la dezbaterile din PE în această săptămână.

În perioada presupusei existenţei a închisorilor secrete, la putere în Polonia se afla Partidul Alianţa Democratică de Stânga (SLD), funcţia de premier era deţinută de Leszek Miller, iar cea de preşedinte de Aleksander Kwasniewski. Amândoi au negat în mod repetat că Polonia a găzduit asemenea instalaţii.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările