Acuzaţii grave de la Varşovia către Bruxelles: „Polonia este supusă unui război hibrid juridic în plan economic“

Ne solidarizăm sau nu cu aliatul nostru polonez? Susţinem sau nu poziţia guvernului de la Varşovia de care ne leagă fundamental atâtea poziţii comune, în primul rând spaima de ruşi, dar şi, în ciuda faptului că sunt papistaşi, avem o poziţie comună, sănătoasă şi certificată ca atare de bisericile naţionale, împotriva urmaşilor Sodomei şi Gomorei?

În consecinţă, să vedem dacă avem curajul să-i susţinem şi să le sărim în ajutor cu toată forţa presupusă pentru un Stat Membru cu coloana vertebrală a propriilor sale convingeri. Mai ales, ca să spun aşa, nu suntem foarte departe ca oficialii de la Bruxelles să pună în acelaşi grup în cazul se constată încălcări flagrante ale drepturilor omului şi, ca atare, vor putea fi sancţionate financiar sever sau chiar extrem de sever, inclusiv, în caz extrem, prin restricţionarea temporară a accesului la fondurile europene. La câteva sau chiar la toate fondurile europene destinate ţării respective.

Chestiunea este foarte serioasă. Asta în măsura în care politicienii noştri ar mai dori să audă şi altceva în afara scandalului intern din România care inflamează acum întreaga structură a scenei noastre politice. Altfel, măcar ministrul nostru de externe ar fi avut ceva de zis în "cazul polonez" considerat acum ca intrat în faza finală a unei demonstraţii cu caracter istoric prin care instanţele europene doresc să arate că gata cu discuţiile şi se trece în etapa deciziilor Curţii Europene de Justiţie.

În acest moment, Comisia Europeană a cerut în mod oficial Curţii să impună o penalitate pentru fiecare zi în care Polonia nu aplică ordinului de suspendare a unei instituţii-cheie a guvernului, creată pentru a obţine controlul absolut asupra judecătorilor. Pe 15 iulie, aşa cum vă informam la momentul potrivit, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a transmis o decizie ad-interim pentru suspendarea Camerei Disciplinare a Curţii Supreme, motivând că reglementările interne pentru funcţionarea acestui organism nu puteau garanta în niciun fel independenţa sau imparţialitatea acesteia. Până la formularea unei concluzii finale, a transmis CEJ, activitatea Camerei Disciplinare trebuie complet suspendată. Polonia a răspuns cu un ordin interimar dat la mijlocul lunii august prin care se spunea că se va trece la reforma Camerei care, din acel moment, nu mai putea primi niciun caz nou. Dar - şi aici e problema - acolo se judecă în continuare cazurile primite până la mijlocul lunii august. Comisia  zice că asta înseamnă că, de facto, Polonia refuză să se supună unei decizii a CEJ "care trebuie respectat în toate statele europene", aşa cum afirmă Vera Jurova, Comisarul european şi vice-preşedintele CE Vera Jurova. De aici, reacţia ultimă, sesizarea CEJ pentru a decide nivelul penalităţii financiare (repet, poate fi extrem de importantă) care să fie impusă Poloniei pentru fiecare zi de întârziere.

Şi acesta este momentul în care Zbigniew Ziobro, ministrul de justiţie al Poloniei (foto) zice ieri că cerea Comisiei pentru penalităţi financiare împotriva Poloniei poate să fie considerată ca făcând parte "din anumite categorii de agresiune".

Declaraţia este absolut fără precedent: un ministru, în numele guvernului din care face parte, certifică oficial că o decizie a Comisiei Europene "nu poate fi descrisă în alt mod decât ca făcând parte dintr-o anume categorie de agresiune...Am mai făcut odată un comentariu dur - permiteţi-mi să-l repet: Polonia este supusă unui război juridic hibrid în plan economic".

 În continuarea conferinţei de presă de ieri , ministrul polonez - necontrazis până în acest moment nici de primul său ministru, nici de preşedinte  - a mai spus că cei de la Bruxelles, Comisia Europeană, nu au dreptul să se amestece în organizarea sistemului judiciar din Statele membre, citând în sprijinul afirmaţiilor sale decizii luate în Germania şi România: "Această decizie este o altă manifestare a agresivităţii Comisiei în raport cu Polonia, o încercare de limitare a suveranităţii noastre şi un atac la adresa sistemului legal din Polonia...Comisia nu are niciun drept să se amestece în ordinea noastră constituţională".

Intră şi România în acelaşi grup?

De ce zic că ar trebui să ne preocupe discuţia? Deoarece săptămâna viitoare, în Parlamentul European va avea loc un nou episod în lunga luptă pentru afirmarea drepturilor comunităţii LGBTQ+. În moţiunea pentru o Rezoluţie prezentată de europarlamentara Dolores Montserrat (Spania) care face parte din grupul PPE (puteţi accesa aici textul integral) "invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a asigura libera circulaţie pentru toate familiile, inclusiv familiile curcubeu, în conformitate cu decizia Coman şi Hamilton, care afirmă că termenul „soţ” aşa cum este utilizat în Directiva privind libera circulaţie este aplicabil şi partenerilor de acelaşi sex; solicită Comisiei să examineze dacă Statele membre respectă hotărârea CJUE Coman & Hamilton şi adoptă acţiuni în temeiul articolului 258 din TFUE împotriva celor care nu se conformează; face apel la Comisie să ia măsuri împotriva României pentru eşecul său continuu în a respectă această hotărâre, lipsa căilor de atac legale care a obligat reclamantul să recurgă la CEDO".

Aşa începe un drum care poate să se termine exact în termenii "cazului polonez" dacă, aşa cum este relativ uşor de prevăzut, Comisia va considera că, într-adevăr, este vorba despre încălcări repetate şi evidente ale reglementărilor europene şi astfel sunt justificabile penalităţile.

Să vedem cum, într-o asemenea situaţie, vor reacţiona oamenii politici din România şi, în prima linie, europarlamentarii români. Discuţia poate fi delicată deoarece textul în cauză este susţinut de grupul PPE şi ar trebui ca, în primul rând, să vedem că ar ieşi la luptă membrii români din PPE, având la îndemână şi o eventuală rezoluţie comună a grupului lor din Parlamentul României şi, foarte greu de imaginat, chiar o reacţie guvernamentală. Apoi, la fel de interesant, este de văzut ce vor zice ceilalţi europarlamentari şi dacă, spre exemplu, cei din grupul condus de Dacian Cioloş s-ar putea solidariza, mai ales acum, cu foştii lor colegi de coaliţie.

Sigur că discuţia despre LGBTQI+ este importantă dar, în contextul de acum, poate şi mai relevantă este perspectiva alăturării României grupului celor din Vişegrad, devenind "caz" care trebuie următirt cu atenţie şi sancţionat cum se cere în documentul europarlamentarei din PPE.

Dacă nu ne pasă, drumul viitor este clar, vom continua pe drumul larg deschis în care am fost şi se poate să mai fim ciuca bătăilor.