Actul XIX: Vestele galbene manifestează paşnic în contextul solicitării dispozitivelor militare

Actul XIX: Vestele galbene manifestează paşnic în contextul solicitării dispozitivelor militare

FOTO AFP

„Vestele galbene" au manifestat din nou, sâmbătă, în Franţa, miile de manifestanţi defilând paşnic în capitală în contextul controversatei decizii adoptate de către autorităţi, care au dispus dislocarea unităţilor speciale antiteroriste ale armatei din cadrul operaţiunii „Sentinelle”. Tensiuni au fost înregistrate în alte oraşe din ţară, unde au fost luate măsuri stricte de securitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Controale minuţioase şi dispozitive de securitate importante au fost amplasate încă de la primele ore ale dimineţii în mai multe puncte fierbinţi din capitală.

 În apropierea bulevardului Champs Elysees, ţinta de predilecţie a protestatarilor unde demonstraţia a fost interzisă, fiecare trecător a fost percheziţionat. Cortegiul a pornit în cele din urmă de la piaţa Denfert-Rochereau, pe o rută tocmită cu autorităţile care s-a sfârşit la Sacre-Coeur, în nordul Parisului. Amenda pentru participarea la mobilizare neautorizată a crescut la 135 de euro, iar în urma violenţelor de săptămâna trecută guvernul anunţase de a face apel la armata. În staţii de metrou, în gări, forţe ale poliţiei controlau aleatoriu trecătorii. 
 
„Au existat capete care au zburat săptămâna trecută, iar capetele noi, care le înlocuiesc, nu doresc să zboare la rândul lor. Cam aşa va fi toată ziua, controalele vor fi foarte stricte. Aceasta este o instrucţiune a noului prefect, care este un cowboy.”, a precizat un poliţist, citat de Liberation, făcând referire la Michel Delpuech, fostul prefect de poliţie a Parisului care a fost demis din funcţii după violenţele comise sâmbăta trecută, şi înlocuit de Didier Lallement, reputat ca fiind rigid şi acţionează rece.
 
Astfel, niciun protestatar nu s-ar fi încumetat să se aventureze în perimetrul interzis de pe Avenue des Champs-Elysees unde zeci de camioane de jandarmi erau staţionate cu motoarele şuierând ameninţător  pentru a descuraja temerarii. 
  
FOTO Liberation

Preventiv, magazine de lux şi bănci au optat pentru grilaje mai solide, altele mai ingenioase precum cel amplasat la restaurantul Fouquet's, vandalizat de vestele galbene cu o săptămână în urmă, considerat fiind ca un simbol al sferelor politice de dreapta, şi cartier general al cercurilor de afaceri, devenit celebru după ce fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi-a celebrat aici victoria, în 2007.
 
FOTO La Libre.be
 
Militarii operaţiunii Sentinelle au fost amplasaţi pentru a asigura securitatea clădirilor importante, ceea ce a uşurat misiunea ofiţerilor de poliţie  care erau suprasolicitaţi şi nu reuşeau să-şi îndeplinească datoria, „fiind permanent expuşi ca nişte „guerilleros” urbani şi neavând timp de întocmit contravenţii”, citează France Inter.
   
Contrar aşteptărilor şi criticilor formulate în jurul solicitării Armatei pentru a securiza anumite perimetre din oraşe, dispunerea de aceste unităţi nu a reprezentat vreo excepţie deosebită, comentatori estimând că laconismul autorităţilor de a comunica concret asupra rolului  militarilor în cadrul manifestaţiei a avut scopul de a răspândi panică în rândul demonstranţilor paşnici. 

"Nu avem nicio treabă în această poveste a  vestelor galbene. Nu avem pregătirea să menţinem legea şi ordinea, nu avem echipamentul necesar, avem o vestă antiglonţ şi o puşcă de asalt.”, a explicat un militar jurnaliştilor France Info.
 
Ministrul de Interne a raportat 40.500 de demonstranţi în Franţa, inclusiv 5000  la Paris. Cifre considerate, de către protestatarii, ca fiind, în general, subestimate. 
"Instrucţiunile noastre de fermitate au fost respectate", a declarat ministrul de Interne, Christophe Castaner, la sfârşitul zilei de mobilizare.
 
În provincie, prefecţi din aproximativ cincisprezece oraşe au decretat interdicţii de a demonstra în perimetrele sensibile, mai ales în Toulouse, în centrul oraşului Nice şi Marseille. La Nice, ciocniri între forţele de ordine şi manifestanţi s-au soldat cu 75 de interpelări şi o persoană a fost grav rănită. La Montpellier, sticlelor de bere lansate din partea demonstranţilor, autorităţile au răspuns cu gaze lacrimogene. Tensiuni au fost şi la Bordeaux unde manifestanţi au încălcat interdicţiile, ceea ce a condus la evacuarea pieţelor ocupate. Şi la Toulouse au fost raportate încăierări, autorităţile intervenind pentru a separa cortegiul în două, iar ulterior „forţele de poliţie au abuzat nejustificat de gazele lacrimogene, în timp ce protestatarii erau calmi", au precizat membri ai organizaţiei Liga Drepturilor Omului, citaţi de Le monde.
 
 Violenţele comise în cadrul manifestaţiei de săptămâna trecută sunt condamnate în mare parte de opinia publică franceză, totuşi rolul violenţei este încă dezbătut : „Am fost împotriva violenţei, dar în cele din urmă evoluţia lucrurilor m-a făcut să mă răzgândesc, pentru că, în final, datorită violenţei se vorbeşte din nou despre noi.”,  a explicat o manifestantă jurnaliştilor Le monde.
 
Iniţiativa preşedintelui francez intitulată „Marea dezbatere naţională” menită să creeze o platformă de discuţii şi întruniri „pentru a transforma furia în soluţii” şi pentru „construirea unui nou contract pentru Naţiune” nu a domolit câtuşi de puţin flama demonstranţilor care anuntă o mobilizare de proporţii în aprilie, cu veleităţi de ultimatum.
 

Marea dezbatere naţională. Emmanuel Macron şi intelectualii

 
64 de intelectuali francezi au acceptat invitaţia lansată de către preşedintele Emmanuel Macron la „marea dezbatere naţională”, o dezbatere maraton la Palatul Elysée, care a durat 8 ore, luni, 18 martie, în contextul tensiunii sociale declanşată de mişcarea vestelor galbene. 

  FOTO France Culture

Controversata dezbatere considerată de Emmanuel Macron ca o necesitate pentru a deschide un dialog constructiv în scopul de a înţelege crizele pe care le traversează societatea franceză, este criticată de partea cealaltă a baricadei, susţinătorii vestelor galbene identificând o nouă strategie de comunicare al şefului statului, calificat ironic drept „preşedintele filozof”.

În timpul dezbaterii, Emmanuel Macron a criticat ultraşii manifestaţiilor, făcând apel la construirea unui cadru care ar putea să aducă un echilibru între democraţia de tip deliberativ, evitarea referendumului permanent şi tradiţionalele întâlniri electorale.
 
„Este necesar să se construiască o formă de consens democratic, de tipul deliberare-decizie, care să nu fie ocazionată numai în timpul alegerilor. (…) În spatele celor mai radicale veste galbene există voinţa de a neagă orice formă de legitimitate şi autoritate. Există individul care nu se recunoaşte în niciun fel de sentiment colectiv", a spus preşedintele francez, înfierând de mai multe ori că „nu toate cuvintele  au aceeaşi valoare, în acelaşi timp, despre orice".

 Chiar dacă dezbaterea a permis luări de poziţie asupra unei largi palete  de subiecte, unii participanţi au ţinut să critice structura şi tonul întrunirii.  Dominique Méda, sociolog şi filozof atrage atenţia asupra incapacităţii executivului de a recunoaşte urgenţa socială, politică şi ecologică cu care se confruntă societatea:

„Privindu-l vorbind timp de opt ore, ascultând pe toată lumea şi răspunzând la întrebări, am înţeles ce făceam. La fel ca şi primarii din ţară pe care i-a reunit recent la întruniri, noi serveam ca un fel de zid la care preşedintele bătea mingea, bucurându-se de puterea muşchilor şi de precizia gesturilor sale şi, prin urmare, şi de plăcerea intens resimţită  de a-şi pune în scenă propriul sine. Noi îi încoronam meritul funcţiei sale.
În ceea ce priveşte aspectele economice şi sociale, unde ar fi putut exista o adevărată dezbatere, adică o discuţie animată de diferite soluţii expuse, uşa a fost închisă în mod sistematic.”, a punctat Meda într-un articol publicat de Liberation

Alţi intelectuali au refuzat invitaţia din capul locului, precum Frederic Lordon, economist şi filozof, motor intelectual al manifestaţiilor de stanga din ultimii ani, invitat la rândul său la „Marea dezbatere”. Acesta şi-a exprimat refuzul în cadrul unei dezbateri publice organizate pe 14 martie la Bourse de travail, locaţie tradiţională a susţinătorilor vestelor galbene şi Nuit Debout. Reputat pentru elasticitatea limbajului, popular şi sofisticat deopotrivă, acesta a precizat ironic că preferă să meargă la piscină sau să ia cina cu Francois Hollande, decât să se regăsească printre „intelectualii de curte” de la Palatul Elysee.
 
„Toate aceste văitări editorialiste care vă acordă fabula legitimităţii electorale nu mai stau deloc în picioare când poporul e transformat  într-un inamic de stat, poate chiar într-un duşman personal, în orice caz în momentul în care îi declaraţi război, cu arme de razboi, cu răniţi ca la război. Ati avut ocazia de a  verifica până la ce punct sunteţi pe cale să deveniţi obiectul ruşinii internaţionale? The Guardian, New York Times şi chiar Financial Times, Consiliul European, Amnesty International, ONU: toţi sunt şocaţi de violenţa dvs. Chiar şi preşedintele turc Recep Tayip Erdogan şi vicepremierul Italiei Matteo Salvini şi-au permis o plăcere de gurmanzi de a vă oferi o lecţie pe tema democraţiei şi moderaţiei. Asta arată cât de jos aţi căzut.”,  s-a exprimat Lordon.  
 
 
    FOTO huffingtonpost.fr
 
 „Nu cu mult timp în urmă, aţi spus că: „Reprimarea, violenţa poliţienească, astfel de cuvinte sunt inacceptabile în statul de drept". Dar dl Macron, dvs sunteţi inacceptabil. Pentru că, în conformitate cu statul de drept, nu este acceptabil ca aceste cuvinte să fie inacceptabile, ci actele înseşi. După ce o persoană a decedat, 22 de manifestanţi au fost orbiţi şi altor 5 persoane le-au fost amputate mâinile, dvs vă reglaţi peruca, vă pudraţi obrajii şi spuneţi: "Nu îmi place termenul de represiune, pentru că nu corespunde cu realitatea ". Întrebarea, care are proporţii aproape psihiatrice, în care realitatea aţi rămas cu adevărat?”, a mai adăugat Frederic Lordon.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: