LIVETEXT Merkel, Putin, Poroşenko şi Hollande anunţă un „acord general” pentru încetarea focului
0
Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei au făcut noapte albă pentru a încheia un acord de pace în Donbass. Reprezentanţii separatiştilor proruşi au respins însă armistiţiul propus de cei patru lideri după 14 ore de negocieri, aşa că aceştia s-au întors la discuţii joi dimineaţă. Vladimir Putin a anunţat că s-a ajuns la un acord de pace, iar armistiţiul va intra în vigoare de la 15 februarie.
UPDATE 14.51 Potrivit 1tv.ru,o nouă rundă de negocieri privind soluţionarea paşnică a conflictului din Ucraina va avea loc luni, la Berlin. Informaţia a fost confirmată de către Ministerul de Externe de la Moscova. De această dată, Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia vor fi reprezentate de către miniştrii de Externe.
UPDATE 12.30 Angela Merkel a declarat că nu-şi face nicio iluzie şi ştie că există înca mari obstacole de depăşit. Şi ministrul său de Externe afirmat că acordul de pace pentru Ucraina, semnat la Minsk (capitala Belarusului), nu este ceea ce şi-a dorit Germania, dar este un pas necesar pentru o evoluţie pozitivă.Angela Merkel a declarat că nu-şi face nicio iluzie şi ştie că există înca mari obstacole de depăşit.
Şi ministrul său de Externe afirmat că acordul de pace pentru Ucraina nu este ceea ce şi-a dorit Germania, dar este un pas necesar pentru o evoluţie pozitivă.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost nevoit să exercite presiuni asupra separatiştilor ucraineni pentru a accepta acordul de încetare a focului încheiat joi în urma negocierilor de la Minsk, relatează Russia Today.
UPDATE 12.18 Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la o înţelegere cu Ucraina pentru acordarea unui împrumut în valoare de 17 miliarde de dolari, pachetul de ajutor financiar urmând să ajungă la 40 de miliarde de dolari, prin contribuţia altor parteneri internaţionali, precum Uniunea Europeană.
Noul program înlocuieşte acordul stand by pe care Ucraina îl avea cu FMI şi urmează să fie aprobat de conducerea executivă a instituţiei.
UPDATE 11.47 Acordul de pace ar include şi eliberarea pilotului ucrainean Nadia Savcenko, deţinută de vara trecută într-o închisoare din Rusia, după ce a fost capturată.
UPDATE 11.43 „Cred că am ajuns la un acord important. Am convenit asupra unui armistiţiu începând cu 15 februarie, la ora 00.00”, a declarat Putin, în urma negocierilor maraton de la Minsk, între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei.
O decizie de compromis a fost luată cu privire la o zonă demilitarizată pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj în cadrul negocierilor. Putin a precizat că forţele ucrainene îşi vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatiştii se vor retrage de asemenea dincolo de linia frontului, aşa cum a fost ea stabilită în septembrie, când a fost încheiat armistiţiul anterior.
Acordul de pace pentru Ucraina reia punctele armistiţiului de anul trecut, inclusiv reforma politică în Ucraina pentru a asigura un statut special pentru regiunile separatiste şi reglementarea situaţiei de la frontiere, a adăugat preşedintele rus. Problemele umanitare şi economice sunt de asemenea menţionate în acordul încheiat la Minsk.
Preşedintele francez Francois Hollande a confirmat joi, la Minsk, armistiţiul anunţat cu puţin înainte de către preşedintele rus Vladimir Putin, care urmează să intre în vigoare începând din 15 februarie, relatează BBC News online.
Este un „acord serios", dar nu s-a ajuns la o înţelegere asupra tuturor problemelor, a subliniat Hollande.
Textul declaraţiei comune publicate pe Twitter de jurnalista Camille Langlade de la i-Télé
UPDATE 11.40 Petro Poroşenko confirmă faptul că înţelegere prevede retragerea armamentului greu din zona de conflict. Toate tancurile şi lansatoarele de rachete vor fi retrase în 14 zile.
UPDATE 11.38 Hollande a ieşit zâmbitor de la discuţii, declarând că s-a ajuns la o „soluţie politică comprehensivă” şi că „există speranţe ridicate, însă nu s-a terminat treaba”.
Vladimir Putin: „Am reuşit să ajungem la un acord asupra punctelor esenţiale. Măsuri complexe vor fi aplicate pentru implementarea armistiţiului”. Se pare că preşedintele rus ar fi agreeat şi retragerea armamentului greu din zona de conflict, iar asta în contextul în care a negat constant că Rusia ar fi furnizat astfel de echipamente militare separatiştilor.
UPDATE 11.30 Ministerul German al Externelor a anunţat şi el încheierea unui armistiţiu. Acesta va intra în vigoare de la 15 februarie, a anunţat Putin.
UPDATE 11.28 Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că a fost încheiat un acord pentru încetarea focului. Condiţiile armistiţiului vor fi prezentate în documentul de 10 pagini pe care cei patru lideri îl vor semna la finalul negocierilor. Se pare însă că discuţiile continuă pe marginea condiţiilor, Francois Hollande declarând că s-a agreat „un plan general” pentru armistiţiu.
UPDATE 11.27 Potrivit corespondenţilor Associated Press, care citează surse apropiate discuţiilor, există patru puncte principalele ale planului pentru armistiţiu asupra cărora încă se discută: linia de demarcaţie, retragerea armamentului greu din zona de conflict, control asupra frontierelor şi autonomie pentru regiunile separatiste.
UPDATE 10.53 Liderii regiunilor separatiste au refuzat să accepte armistiţiul propus de Merkel, Putin, Hollande şi Poroşenko după discuţiile de noaptea trecută.
Ei nu au semnat documentul elaborat la capătul a aproape 14 ore de negocieri. Documentul prevede, între altele, instituirea unui armistiţiu începând cu data de 14 februarie, retragerea armamentului greu şi crearea unei zone de stabilitate în teatrul de conflict din Donbas.
UPDATE 10.46 Discuţiile pentru încheierea unui armistiţiu s-au reluat. Preşedinţii Ucrainei, Petro Poroşenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul german Angela Merkel au revenit joi dimineaţă la masa negocierilor, la Minsk, după ce părăsiseră sala de convorbiri la capătul a aproape 14 ore de discuţii.
UPDATE 10.40 Angela Merkel şi Francois Hollande urmează să publice o declaraţie comună, la căpătul celor 14 ore de negocieri cu Vladimir Putin şi Petro Poroşenko.
UPDATE 10.30 În ciuda declaraţiilor anterioare, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că nu există niciun acord de pace, denunţând „condiţiile imposibile” ridicate de Vladimir Putin. „Din păcate, nu există nicio veste bună încă. Pentru moment, nicio veste. Speranţă mai există încă”, a declarat Poroşenko, adăugând că unele „condiţii” puse de partea rusă „sunt inacceptabile” pentru ţara sa. „Angela Merkel şi preşedintele Francois Hollande ne ajută mult”, a spus Poroşenko, estimând că 'situaţia este foarte dificilă'.
UPDATE 10.16 Preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin au făcut un "progres uriaş" în negocierile cu privire la criza din Ucraina care se desfăşoară la Minsk, ajungând la un acord asupra a 80% - zece puncte - din documentul final, a declarat joi o sursă pentru agenţia rusă de stat RIA Novosti.
"Asupra documentului final s-a ajuns la un acord în proporţie de 80%. Acest document are peste zece puncte. După ce va fi semnat de către «Cei patru de la Normandia» va fi trimis să fie semnat de către Grupul de contact. S-a înregistrat un progres uriaş", a declarat sursa citată.
Negocierile pot continua cinci-şase ore, a declarat şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene. "Lucrăm în echipe de aproximativ şapte ore. Acum se lucrează în formatul celor patru lideri", a declarat Valeri Ciali. "Este prea devreme pentru (a oferi) detalii. Cred că mai avem cinci sau şase ore de lucru", a adăugat el.
UPDATE 10.00 Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat joi că Rusia a pus „condiţii inacceptabile“ în cursul negocierilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din estul Ucrainei, relatează BBC News Online. Separatiştii pro-ruşi refuză să semneze acordul.
UPDATE 09.05: După mai bine de 12 ore de negocieri, preşedinţii François Hollande, Vladimir Putin, Petro Poroşenko şi cancelarul Angela Merkel ar fi ajuns la un acord, joi dimineaţă, care vizează încheierea unui armistiţiu care să intre în vigoare în următoarele 48 de ore în regiunea Donbass.
Liderii prezenţi la Minsk vor semna un document privind Ucraina, după cum a declarat o sursa diplomatică pentru Reuters. Puţine detalii au apărut de la negocieri, însă consilierul prezidenţial ucrainean Valeri Ciali a scris pe pagina de Facebook, cu câteva ore înainte de încheierea întâlnirii, că cei doi şefi de stat au dus un adevărat război al nervilor. Cei patru lideri au anunţat că nu vor avea conferinţă de presă comună, ci fiecare se va adresa jurnaliştilor din ţara lui.
Liderii din Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania au pornit discuţiile de la un document comun de lucru elaborat, marţi, de negociatori din partea Rusiei, Ucrainei, separatiştilor proruşi şi OSCE, dar ieri după-amiază, la sosirea celor patru lideri existau încă destule probleme care trebuiau rezolvate.
În linii mari, toată lumea era de acord asupra:
- încetării imediate a focului
- instaurarea unei zone demilitarizate
- retragerea armamentului greu
- retragerea „forţelor străine“
- controlul frontierei ruso-ucrainene
- un statut pentru zonele controlate de separatişti, totul cu menţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei.
De la teorie la practică
Încetarea focului a fost punctul de maximă urgenţă al acestui document, dar şi cel asupra căruia, în teorie, toată lumea este de acord. Punerea sa în aplicare este totuşi complicată.
O altă problemă dificilă este trasarea liniei de front. Guvernul ucrainean nu o recunoaşte decât pe cea care era în vigoare în timpul acordurilor de la Minsk, în septembrie. Separatiştii nu vor să renunţe la ultimele lor cuceriri teritoriale. Faţă de luna septembrie, rebelii au cucerit încă 500 de kilometri pătraţi. La fel, frontiera ar trebui controlată de OSCE pe segmentul deţinut de separatişti, insistă Kievul, dar Rusia a refuzat tot timpul această măsură.
Statul regiunilor separatiste este un alt subiect greu. Autorităţile de la Kiev au promulgat o lege care instaurează un „statut special“ foarte generos pentru acestea., Moscova insistă pentru federalizarea Ucrainei, cu o autonomie extinsă pentru zonele controlate de rebeli şi alegerea unor guvernatori regionali (în prezent numiţi de Kiev) pentru a legitima „preşedinţii“ republicilor autoproclamate la Doneţk şi Lugansk.
Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev, deoarece ar transforma ţara într-un vasal, Moscova păstrând controlul direct sau indirect asupra unei părţi a teritoriului său. Aceste regiuni din est aflate sub controlul separatiştilor ar fi un alt conflict îngheţat ca în Georgia sau Republica Moldova.
Poroşenko ameninţă cu instituirea legii marţiale
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat, ieri, că guvernul său este pregătit să decreteze legea marţială în cazul escaladării conflictului din estul ţării. „Pot spune că eu, Guvernul şi Parlamentul suntem pregătiţi să luăm decizia introducerii legii marţiale în ţară. În orice caz, nu voi întârzia cu această decizie, dacă acţiunile iresponsabile ale agresorului vor conduce la o escaladare a conflictului“, a declarat Poroşenko. Cel puţin 45 de persoane, între care 19 soldaţi ucraineni, şi-au găsit sfârşitul în cursul ultimelor 24 de ore, în estul separatist al Ucrainei, chiar în timp ce se derulau intense eforturi diplomatice la nivel internaţional.
Americanii, pregătiţi în caz de eşec
Administraţia Barack Obama a susţinut iniţiativa de pace franco-germană, dar nu crede cu adevărat în ea, temându-se că acordul nu va fi respectat de Moscova. „De prea multe ori, preşedintele Putin a promis pacea, dar de fiecare dată au fost mai multe trupe şi mai multe tancuri în Ucraina“, a declarat vicepreşedintele american, Joe Biden.
Logica Kremlinului este cea a poziţiei de forţă. De luni întregi şi mai ales în ultimele săptămâni, Rusia şi-a multiplicat provocările calculate, prin zboruri militare la limita spaţiului aerian al ţărilor membre NATO pentru a le pune sub presiune.
Reuniunea de la Minsk s-a desfăşurat în contextul discuţiilor despre o posibilă livrare către Ucraina de armament letal din Statele Unite. Congresul american va examina un proiect de lege care prevede acordarea, până în 2017, a unui ajutor militar Kievului în valoare de un miliard de dolari. Iar într-o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă l-a avertizat în legătură cu acţiunile agresive din Ucraina.
De altfel, comandatul trupelor SUA din Europa, Ben Hodges, a declarat miercuri că trupe ruseşti au intervenit direct în luptele din jurul oraşului ucrainean Debalţevo - un important nod de transport şi comunicaţii aflat între Lugansk şi Doneţk, zone deja controlate de separatiştii pro-ruşi.
Şeful trupelor americane din Europa a precizat că „având în vedere cantitatea de muniţie utilizată, tipul de echipamente militare, e clar că e o intervenţie militară ruseasca în zona Debalţevo“, scrie Reuters.
Hodges a mai spus, în timpul unei vizite la o bază NATO din Polonia, că se teme că un succes al trupelor ruse în Debalţevo va duce apoi la o ofensivă asupra portului Mariupol - important nod maritim care ar facilita Rusiei accesul în Peninsula Crimeea şi controlul total al Mării Azov.
Comandatul trupelor SUA din Europa a mai anunţat miercuri că armata SUA îi va antrena pe militarii ucraineni angajaţi în luptele din estul separatist pro-rus.
Antrenamentele vor începe în luna martie, un batalion de soldaţi americani urmând să antreneze trei batalioane de soldaţi ucraineni. „Îi vom antrena în domeniul securităţi, medical, operaţiunilor într-un mediu în care ruşii distrug comunicaţiile şi cum să apere de artileria rusească“, precizat Hodges.
Dar mai mult decât militar, ajutorul acordat Kievului trebuie să fie politic şi economic pentru a permite autorităţilor reformiste şi proeuropene ale acestei ţări să facă faţă unei situaţii la limita falimentului şi costului imens al războiului.
De ce se poartă negocierile în Belarus
Minskul nu a devenit întâplător un loc central de negociere. De la începutul crizei din Ucraina, cu aproximativ un an în urmă, Republica Belarus a adoptat o poziţie neutră. La sfârşitul lunii februarie 2014, cu puţin timp înainte ca Rusia să anexeze Crimeea, Lukaşenko s-a pronunţat în favoarea respectării integrităţii teritoriale a Ucrainei. În plus, spre deosebire de Rusia, guvernul belarus a recunoscut imediat noua putere de la Kiev. Lukaşenko, cel care l-a felicitat la sfârşitul lunii mai pe noul preşedinte ucrainean, Poroşenko, pentru câştigarea alegerilor, a fost invitat la Kiev, la ceremonia de învestitură a noului şef de stat. Lukaşenko a vizitat din nou capitala Ucrainei la sfârşitul lunii decembrie, pentru negocieri cu Poroşenko. Cu toate acestea, liderul belarus este de multă vreme un aliat de nădejde al liderului de la Kremlin. Rusia şi Belarus sunt membri fondatori ai Uniunii Economice Eurasiatice. E drept că între cele două ţări apar periodic conflicte comerciale. Astfel, Rusia a restricţionat recent importurile de produse alimentare din Belarus, ceea ce l-a nemulţumit pe Lukaşenko. Cu toate acestea, alianţa dintre Moscova şi Minsk rămâne cât se poate de trainică.
Se încarcă comentariile...
