Acordul comercial UE-SUA, aviz favorabil din partea comisiei de Comerţ a Parlamentului European

UE şi SUA, tot mai aproape de un acord comercial

Acordul comercial transatlantic, aflat în curs de negociere între autorităţile europene şi cele americane, a primit, joi, primul semnal de susţinere din partea Parlamentului European, obţinând aprobarea Comisiei de Comerţ. Recomandările Comisiei urmează să fie aprobate de plenul PE şi apoi de Consiliul UE pentru a intra în vigoare.

Proiectul a atras revolta din partea europarlamentarilor ecologişti, care resping cu vehemenţă acest proiect. Acest acord comercial, cunoscut ca Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), a fost aprobat de 28 de europarlamentari (socialişti, conservatori şi liberali) care fac parte din Comisia de Comerţ a Parlamentului European. 

Treisprezece eurodeputaţi au votat contra proiectului. Printre aceştia s-au aflat europarlamentarii grupului verzilor, inclusiv francezul Yannick Jadot, care a denunţat "trădarea grupului socialist" mai ales în privinţa aprobării acordate de acest partid controversatei clauzei a instanţelor de arbitraj.

Instanţele de arbitraj reprezintă o problemă îngrijorătoare pentru numeroase ţări europene, care consideră că s-ar lăsa deschisă oportunitatea contestării de către companiile multinaţionale a politicilor publice comunitare.

Textul aprobat de comisia pentru comerţ internaţional trebuie să fie aprobat de plenul Parlamentului printr-un vot programat pentru în prima jumătate a lunii iunie. Acordul TTIP, odată încheiat între negociatorii UE şi SUA, trebuie să fie confirmat de Parlamentul European şi de Consiliul UE pentru a intra în vigoare.

Un acord comercial între UE şi SUA ar trebui să aprofundeze accesul UE pe piaţa SUA, dar nu trebuie să submineze standardele UE sau dreptul de a reglementa în interes public, au spus deputaţii din comisia pentru comerţ internaţional în propunerile de recomandări votate joi. Instrumentele pentru rezolvarea disputelor între investitori şi state trebuie reformate şi îmbunătăţite, au adăugat eurodeputaţii.  

 PIB-ul Uniunii ”depinde foarte mult de comerţ şi export”, de aceea un acord ”bine făcut” cu SUA ar putea creşte contribuţia industriei la PIB-ul UE cu 15- 20% până în 2020, iar firmele UE, în special cele mici, mijlocii şi microîntreprinderile, ar putea beneficia de o piaţă de 850 milioane de consumatori, se arată în text.

 Pe de altă parte, rezultatele unui alt studiu sunt contradictorii, arătând că beneficiile reale ale TTIP pentru economia UE sunt dificil de evaluat, arată deputaţii. De aceea, ei subliniază că negocierile trebuie să fie transparente, pentru a putea duce la un acord ”ambiţios”, dar ”echilibrat”, cu beneficii împărtăşite de toate statele membre UE, ducând la ”un mediu economic eficient şi favorabil competitivităţii” şi eliminând barierele comerciale non-tarifare. Trebuie garantate un nivel înalt de protecţie pentru consumatorii UE, pentru datele lor, sănătate şi siguranţă, iar dumpingul social, fiscal şi de mediu trebuie prevenite, mai arată deputaţii.

Reforma protecţiei investiţiilor

 Deputaţii spun că TTIP trebuie să pună capăt ”tratamentului inegal aplicat investitorilor europeni în SUA”, prin stabilirea unui nou şi corect sistem pentru investitori care ”caută şi realizează corectarea prejudiciilor”. Totodată, dreptul de a reglementa în interes public trebuie să fie protejat, iar cererile superflue trebuie prevenite.

 Acest nou sistem trebuie să fie bazat pe recentul ”document conceptual” privind un sistem reformat de protecţie a investitorilor, prezentat de comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, în comisia parlamentară pentru comerţ internaţional, la 6 mai, şi de asemenea pe negocierile în curs între miniştrii de resort din statele membre. Sistemul ar trebui să includă „o soluţie permanentă„ cu  ”judecători independenţi şi numiţi public”, ”audieri publice” şi un „mecanism de apel”, respectând jurisdicţia tribunalelor UE şi ale statelor membre. Pe termen mediu, un tribunal al investiţiilor publice ar putea fi utilizat pentru a rezolva disputele cu investitorii, adaugă deputaţii.Ei avertizează că dreptul de a reglementa în interes public trebuie protejat, iar cererile superflue trebuie prevenite. 

Agricultură: “listă exhaustivă” a produselor sensibile

În încercarea de a elimina toate tarifele vamale, cei doi parteneri ar trebui, totuşi, să negocieze o ”listă exhaustivă” a ”produselor agricole şi industriale sensibile” care ar putea fi exceptate de la liberalizarea comercială sau ar putea face obiectul unor perioade mai lungi de tranziţie, spun deputaţii.

Ei cer negociatorilor UE să „facă toate eforturile„ pentru a introduce ”o clauză de siguranţă”, rezervându-şi dreptul de a închide pieţele pentru produse specifice în cazul unor importuri care ameninţă să afecteze serios producţia internă de alimente. Deputaţii mai cer Comisiei Europene să încurajeze Statele Unite  să ridice interzicerea importurilor de carne de vită din UE şi să introducă o protecţie puternică pentru sistemul de origine geografică utilizat în UE.

 Standarde de sănătate publică

 Negociatorii trebuie să ţintească spre eliminarea procedurilor excesive de verificare a importurilor din motive de sănătate alimentară şi a plantelor, ”recunoaşterea reciprocă a standardelor echivalente” fiind necesară, spun deputaţii. Totodată, standardele UE trebuie asigurate în zonele în care cele ale SUA sunt ”foarte diferite”, de exemplu pentru autorizarea produselor chimice, clonare şi produse chimice cu disruptori endocrini. ”Principiul preventiv” al UE trebuie respectat, mai spun deputaţii.

Un mai mare acces la resursele energetice ale SUA

TTIP ar trebui să elimine ”toate restricţiile sau impedimentele existente la exportul de combustibili, inclusiv LNG şi petrol crud” între UE şi SUA, astfel încât acordul să aducă mai multă securitate energetică UE şi să reducă preţul la energie, spun deputaţii. Acordul TTIP ar trebui să includă un capitol separat pentru energie, care să ajute şi la menţinerea standardelor de mediu ale UE şi a obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice, spun deputaţii.

Protecţia datelor nu este negociabilă

 Regulile UE privind protecţia datelor nu trebuie să fie compromise prin integrarea comerţului electronic UE şi SUA şi a pieţelor serviciilor financiare, spun deputaţii. TTIP ar trebui să excludă explicit toate concesiile privind regulile UE, existente şi viitoare, privind protecţia datelor personale. Prevederile privind fluxul datelor personale ar putea fi negociate cu SUA doar dacă aceleaşi reguli de protecţie a datelor se aplică ”de ambele părţi ale Atlanticului”, adaugă deputaţii.

 Deschiderea pieţelor de transport ale SUA şi a licitaţiilor publice 

 Negocierile TTIP ar trebui să elimine restricţiile actuale ale SUA asupra posesiei străine a serviciilor de transport maritim şi aerian şi companiilor aeriene, cum ar fi ”Legea Jones” şi ”Legea cabotajului aerian”, care ”afectează serios accesul pe piaţă pentru companiile UE”. Deputaţii cer şi mai mult acces al UE la pieţele americane de telecomunicaţii.

Diferenţa mare între deschiderea pieţelor de licitaţii publice din cele două entităţi trebuie să fie remediată, spun deputaţii. TTIP ar trebui să ducă la o ”deschidere semnificativă” a pieţei americane de licitaţii publice la toate nivelurile administrative, astfel încât companiile UE, mai ales cele mici şi mijlocii, să poată depune oferte pentru contracte publice americane în domeniul construcţiilor, ingineriei civile, transportului şi energiei”, arată deputaţii.

 Deputaţii mai cer negociatorilor UE să aibă mereu în minte interesele UE de a penetra piaţa ”serviciilor foarte specializate”, cum ar fi ingineria şi alte servicii profesionale, financiare sau de transport.

 Excluderea serviciilor publice

Deputaţii reiterează dorinţa lor de a exclude serviciile publice din TTIP (inclusiv, dar nu limitat la apă, sănătate, servicii sociale, sisteme de asigurare publică şi educaţie).

Atenţie la drepturile muncitorilor

Deputaţii cer negociatorilor UE să insiste ca SUA să ratifice, implementeze şi aplice cele opt convenţii principale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (până acum au ratificat doar două) şi spun că implementarea prevederilor privind munca de către companiile SUA ar trebui monitorizată mai îndeaproape, prin implicarea partenerilor sociali şi a reprezentanţilor societăţii civile.

Mai multă transparenţă faţă de deputaţi şi public 

Deputaţii cer ca transparenţa în privinţa negocierilor TTIP să fie îmbunătăţită, prin punerea la dispoziţia publicului a mai multor texte şi prin obţinerea permisiunii din partea SUA de a publica mai multe documente. Deputaţii avertizează că ”orice refuz de a face publică o propunere de negociere” trebuie să fie justificat, cerând ca toţi deputaţii să aibă acces la ”texte consolidate” (capitole care consolidează poziţiile UE şi SUA).

Model global

Un acord între cele mai mari două blocuri economice ale lumii, care deja ”împărtăşesc şi cultivă” principii şi valori similare, are potenţialul de a stabili norme globale şi de a evita posibilitatea ca ţări ”cu standarde şi valori diferite” să ”îşi asume acest rol”, mai spun deputaţii.