UPDATE A doua zi a summitului NATO. Aliaţii au decis înfiinţarea unui comandament în România şi în alte patru state din estul Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat, vineri, că NATO a aprobat menţinerea unei prezenţe continue aeriene, terestre şi navale în partea estică a Alianţei, unde va exista un comandament special.

Anders Fogh Rasmussen, a anunţat, vineri, la încheierea summit-ului NATO din Ţarea Galilor, crearea unei forţe rapide de intervenţie a NATO, formată din mii de militari care pot interveni în câteva zile în orice zonă, "pentru a susţine aliaţii".

Secretarul general al NATO a precizat că s-a căzut deacord asupra unui plan de răspuns rapid pentru a întări apărarea colectivă a Alianţei şi pentru a demonstra solidaritatea şi determinarea aliaţilor.

Rasmussen a mai afirmat că deja există o forţă de răspuns a NATO, o forţă multinaţională, care cuprinde atât trupe terestre, maritime şi aeriene, care poate fi desfăşurată oriunde în lume, pentru "apărare colectivă" sau pentru managementul crizelor.

"Astăzi, am decis să creăm ceea ce eu aş numi «un vârf de lance», în cadrul forţei noastre de reacţie", a mai menţionat Anders Fogh Rasmussen, precizând că această forţă va cuprinde câteva mii de trupe terestre, care sunt pregătite, în orice moment, să fie desfăşurate, în aer, pe mare sau terestru.

Secretarul general al NATO a declarat că România, Polonia şi ţările baltice sunt ţările care şi-au afirmat disponibilitatea de a găzdui instalaţii ale acestei forţe.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat că România este una dintre ţările care şi-au afirmat disponibilitatea de a găzdui instalaţii ale acestei forţe.

Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a declarat şi el că Bulgaria susţine propunerea privind înfiinţarea unui comandament comun al forţelor din statele de pe flancul estic al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord „Elemente ale structurilor de comandă ale NATO trebuie să fie amplasate în toată regiunea estică de răspundere a Alianţei, inclusiv în Bulgaria“, a subliniat şeful statului bulgar.

„Bulgaria îşi va continua activitatea în vederea întăririi cooperării dintre forţele speciale în problema administrării situaţiilor de criză, a reacţiei în cazul unor dezastre, în apărarea cibernetică“, a spus Plevneliev.

Preşedintele Bulgariei a salutat, de asemenea, iniţiativa preşedintelui SUA, Barack Obama, în vederea aprofundării cooperării militar-maritime dintre forţele SUA, Bulgariei şi României la Marea Neagră şi a majorării nivelului de pregătire al acestora.

Rasmussen a menţionat că în prezent mediul de securitate este foarte impredictibil - Rusia atacă Ucraina, în Orientul Mijlociu se manifestă violenţa extremă, iar instabilitatea din Nordul Africii este în creştere.

”În aceste vremuri tulburi, NATO trebuie să fie pregătită pentru a-şi apăra aliaţii, pe toate tipurile de ameninţări”, a subiliat oficialul aliat. Potrivit lui Rassmusen, decizia de vineri din cadrul Summit-ului NATO reprezintă un mesaj, şi anume că NATO îşi protejează toţi aliaţii, în orice moment.

”Am făcut deja paşi imediaţi pentru a mări apărarea noastră. Astăzi, am decis că vom menţine o prezenţă continuă şi activităţi în aer, pe teren şi pe mare, în partea estică a Alianţei, prin rotaţie”, a anunţat Rassmusen.

Comandamente NATO în patru state din estul Europei

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a anunţat că noua forţă de răspuns a NATO în faţa ameninţărilor Rusiei, NATO Response Forces, va avea comandamentul central în Polonia şi alte 4 unitati în patru state din estul continentului, cel mai probabil în România şi cele trei ţări baltice. Forţele NATO se vor putea mobiliza în 2-5 zile, iar Marea Britanie e dispusă să contribuie cu 3.500 de soldati, a precizat premierul britanic. Polonia va organiza următorul summit al NATO.

Propunerea lui David Cameron ca în Polonia să fie amplatsat centrul regional al forţei rapide de reacţie nu e încă bătută în cuie. Comandantul adjunct al forţelor aliate NATO, generalul Adrian Bradshaw, a declarat într-o conferinţă de presă că formarea forţei de reacţie rapidă e încă în stadiu incipient, iar propunerea premierului britanic e deocamdată în stadiul de negociere.

Aşadar, Alianţa nord-atlantică nu va stabili baze permanente în estul Europei - ceea ce ar fi însemnat denunţarea de facto a Acordului NATO-Rusia din 1997, aşa cum ceruse Polonia şi statele baltice, dar va înfiinţa o forţă flexibilă de răspuns cu cinci centre de comanda: centrul principal în Polonia şi alte patru în celalte ţări din flancul estic.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atantice a anunţat că NATO va stabili un comandament de control în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, care va coordona facilităţi de recepţie, de poziţionare, de echipament şi rezerve, planuri de apărare şi operaţiuni militare surpriză, pentru a „face faţă, cât mai repede, oricărei ameninţări“.

Baza de la Deveselu, în declaraţia finală a summitului  

Amplasarea sistemului antibalistic Aegis Ashore în baza de la Deveselu se desfăşoară conform graficului stabilit, astfel că instalarea acestei componente europene a scutului antirachetă al NATO în Europa va fi finalizată în anul 2015, se menţionează în declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Newport.

Sistemul Aegis Ashore va fi oferit Alianţei Nord-Atlantice şi „va asigura o creştere semnificativă a capabilităţii de apărare antirachetă a NATO“, se subliniază în document.

Cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ scria recent că la summit-ul NATO din Ţara Galilor va fi discutat un plan de acţiune care prevede amplasarea a cinci baze în Europa de Est pentru a contracara ameninţarea rusă, acestea urmând a fi construite în Polonia, România, Lituania, Letonia şi Estonia.

Bazele vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare şi vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 şi 600 de angajaţi în fiecare bază.

Acest personal exclude trupele actuale, a căror mobilizare în Europa de Est este limitată de tratatul din 1997 dintre Rusia şi NATO. "Contingente mici" de trupe NATO vor fi prezente la aceste baze tot timpul, susţine cotidianul, citând informaţii secrete despre acest plan.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat şi planul de contingenţă pentru România,  dar documentul nu va fi făcut public. În februarie anul trecut Consiliul Suprem de Apărare a discutat despre elaborarea unui plan de contingenţă. Planul de contingenţă conţine acţiunile concrete pe care un stat le întreprinde în cazul de război.

Republica Moldova, inclusă în iniţiativa de consolidare a capacităţilor de apărare

Alianţa Nord-Atlantică a decis includerea Georgiei, Republicii Moldova şi Iordaniei în iniţiativa de consolidare a capacităţilor de apărare, a mai anunţat, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Acesta a adăugat că iniţiativa are în vedere sprijinul NATO pentru aceste ţări în vederea reformelor din domeniul apărării şi securităţii.

Un atac cibernetic asupra unui stat al NATO poate determina un răspuns militar

Liderii NATO au stabilit vineri la summitul de la Newport (Marea Britanie) că un atac cibernetic de amploare asupra unui stat membru poate fi considerat un atac împotriva întregii Alianţe, având potenţialul de a declanşa un răspuns militar, transmite Reuters.

Decizia în acest sens marchează o extindere a competenţelor NATO, reflectând noile ameninţări care pot bloca funcţionarea unor infrastructuri critice, a sistemelor financiare sau a unui guvern fără să se tragă niciun foc.

"Astăzi, declarăm că apărarea cibernetică se înscrie în misiunea centrală a NATO de apărare colectivă", a afirmat Rasmussen în conferinţa de presă din ultima zi a summitului de la Newport.


NATO va furniza arme Ucraieni

Aliaţii NATO au confirmat aseară, după întâlnire cu preşedintele Petro Poroşenco, că vor furniza Ucrainei armanet letal şi non-letal de înaltă tehnologie, sisteme de comunicaţii şi sisteme de conducere a luptei.
"Fiecare stat membru NATO va contribui cu ceea ce dispune - unele state vor fi furniza armament şi sisteme de armament, altele medicamente şi contribuţie pentru ajutor medical", a detaliat Poroşenko.

Oficiali de rang ]nalt au declarat pentru Europa FM ca Alianţa Nord Atlantica a aprobat planul de contingenţă pentru România, în urma cu doar cu câteva zile şi că un anunţ în acest sens va fi făcut în cadrul acestui summit,  dar documentul nu va fi făcut public. În februarie anul trecut Consiliul Suprem de Apărare a discutat despre elaborarea unui plan de contingenţă. Planul de contingenţă conţine acţiunile concrete pe care un stat le întreprinde în cazul de război.

Summitul NATO din Ţara Galilor este cel mai ostil faţă de Rusia din ultimii 20 de ani, atât prin retorica participanţilor, cât şi prin deciziile care au fost adoptate, scrie cotidianul rus „Rossiiskaia Gazeta“.

Evenimentele din Ucraina au determinat Washingtonul să reanimeze această Alianţă, care până acum se poziţiona oficial ca o entitate politică ce se străduia să nu pună în faţă componenta militară. Statele NATO şi-au redus semnificativ contribuţiile la bugetul Alianţei din anii '90 până în prezent.

Dar evenimentele din Ucraina au oferit Washingtonului oportunitatea de a-şi mobiliza partenerii, pentru a-i plasa sub arme şi a-i forţa să plătească pentru a se apăra în faţa unor ameninţări iluzorii provenind din Rusia, comentează cotidianul rus.

SUA au cerut formarea unei coaliţii pentru distrugerea Statului Islamic

Statele Unite au îndemnat vineri la constituirea rapidă a unei coaliţii largi pentru "distrugerea" grupării ultraradicale sunnite Statul Islamic .

„Nu este timp de pierdut pentru formarea unei coaliţii largi vizând să slăbească şi în final să distrugă ameninţarea reprezentată de către Statul Islamic“, au declarat secretarii americani John Kerry şi Chuck Hagel într-un comunicat comun, la finalul unei reuniuni cu omologii lor britanici, francezi, germani, italieni, turci, polonezi, austrieci, danezi şi canadieni.

"Cred că linia roşie, pentru toată lumea de la această masă, este să nu fie trimişi militari pe teren", a subliniat, totuşi, secretarul de Stat american John Kerry, potrivit unei transcrieri a intervenţiilor sale în cursul reuniunii.

"Este necesar să avem această coaliţie până la reunirea Adunării Generale a ONU", care îşi deschide lucrările în ultima săptămână din septembrie, a declarat şeful diplomaţiei americane.

"Pentru a fi eficientă, această coaliţie internaţională este necesar să se articuleze în jurul mai multor axe: susţinerea militară a partenerilor noştri irakieni, stoparea fluxului combatanţilor străini, contracararea finanţării Statului Islamic, abordarea crizei umanitare şi delegitimarea ideologiei SI", precizează Kerry şi Hagel în comunicat.
 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite