Ţările baltice întorc spatele Chinei în contextul summitului dedicat blocului 17+1

FOTO Shutterstock

Cel puţin două ţări baltice, şi anume Lituania si Estonia, au anunţat că nu vor participa cu oficiali de nivel înalt la summitul în format „17+1” , dedicat cooperării cu ţările Europei Centrale şi de Est, de săptămâna următoare, relatează Politico.

Beijingul caută prin acest format diplomatic consolidarea legăturilor cu ţările est-europene- din care 12 sunt membre UE - în principal prin concentrarea pe investiţii în infrastructură majoră şi pe iniţiativa Belt and Road (Noul Drum al Mătăsii) de construire de sisteme de transport între Europa şi China.

Cum cele trei ţări baltice - Estonia, Lituania şi Letonia - au o nevoie mai mare de legături de securitate apropiate cu NATO şi Washington-ul din cauza ameninţărilor din partea Rusiei, lucrurile sunt sensibile din punct de vedere geopolitic pentru ele în contextul în care administraţia Biden caută să sudeze alianţe cu democraţiile contra Chinei.

Confirmările din partea Estoniei şi Lituaniei că nu-şi vor trimite oficiali de rang înalt - preşedintele sau premierul la summitul preşedintelui Xi pune sub semnul întrebării abilitatea Chinei de a ţine alături membri din 17+1.

Estonia a transmis că va participa la nivelul ministerului de externe, în timp ce premierul Lituaniei a invocat pandemia de COVID-19 anunţând că detaliile participării nu au fost încă stabilite, dar că în orice caz nu va fi reprezentată la nivel de preşedinte şi premier.

Summitul 17+1 a fost creat în 2012, ca o platformă cheie de conectare a Chinei cu ţările din Europa Centrală şi de Est, dar şi din sud după alăturarea Greciei, în 2019.

„Preferăm să utilizăm mai mult formatul 27+1 al UE şi să ne adresăm Chinei via politicile comune europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului Estoniei.

Celelalte ţări UE din grup sunt Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Restul sunt Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia.