Ţara din Europa care are cele mai multe persoane testate şi unde ştiinţa are prioritate în faţa politicii

Ţara din Europa care are cele mai multe persoane testate şi unde ştiinţa are prioritate în faţa politicii

Catedrala Hallgrimskirkja din Reykjavik, Islanda Foto Shutterstock

Islanda mizează pe depistarea contracronometru a contacţilor unei persoane confirmate pozitiv pentru a lupta împotriva răspândirii coronavirusului în mica ţară insulară, dar şi pe ştiinţă. Cei situaţi în fruntea luptei sunt autorităţile civile şi oamenii de ştiinţă, care coordonează răspunsurile, în timp ce politicienii au o prezenţă secundară.

Ştiri pe aceeaşi temă

O echipă de detectivi de top ai centrului de coordonare în situaţii de criză constituită din zeci de oameni se află pe teren pentru a localiza persoanele care s-au aflat în apropierea celor infectaţi - chiar şi în decurs de minute de la un test pozitiv.
 
„În fiecare secundă cineva contractează virusul, or noi vrem să prevenim cât de mult putem infectarea unui număr mare de oameni”, a declarat Gestur Palmaso,  inspectorul şef al echipei, pentru NBC News.
 
„Sarcina noastră este să mişcăm cât mai repede şi să ajungem la cei care ar fi putut veni în contact cu o persoană confirmată pozitiv ca să-i oprim înainte să se afle în contact cu altele şi să se mărească numărul celor expuşi”, a explicat el.
 
Odată identificaţi, contacţii sunt plasaţi aproape instantaneu în carantină.
 
Insula cu o populaţie de circa 364.000 de locuitori are peste 10.000 de persoane plasate în carantină obligatorie. Islanda are 1.220 de cazuri de coronavirus şi 2 decese.
 
Dar depistarea contacţilor şi măsurile de carantină nu sunt singurele arme ale islandei în răspunsul său la pandemie. Ţara testează masiv cum puţine ţări au capacitatea să o facă. Totodată, coordonatorii de răspuns din prima linie sunt oficialii civili şi oamenii de ştiinţă, nu politicienii, care au făcut un pas în spate.
 

Localizează şi separă

O diagnosticare timpurile este esenţială pentru ca munca detectivilor condusă de inspectorul şef Gestur Palmason să fie cu adevărat eficientă.
 
Echipa sa are perimetrul său separat neintersectat cu alte echipe de răspuns pentru a se evita contaminarea şi compromiterea lucrătorilor cu diferite roluri.
 
islanda s-a pus în mişcare de câteva săptămâni: într-o singură zi s-au efectuat şi 1.800 de teste. Islanda are cea mai rată de testare din lume raportat la populaţia sa- situându-se alături de Coreea de Sud, care a avut de asemenea un răspuns eficient la pandemie.
 
Dar ceea o face unică este că a testat mii de oameni asimptomatici, nu doar pe cei din grupele de risc, cu simptome, întorşi din ţări ca Italia şi China sau a contacţilor.
 
Aproximativ 1% din cei asimptomatici sau fără semne evidente de boală s-au dovedit pozitivi. 
Depistarea acestor purtători invizibili devreme în cursul epidemiei a contribuit la întreruperea lanţurilor de transmitere în Islanda.
 
Datele islandei pot ajuta oamenii de ştiinţă din toată lumea: alături de depistarea contacţilor, secvenţierea genetică a probelor individuale de virus ajută la înţelegerea rolului asimptomaticilor în răspândirea infecţiei, când sunt ei cei mai contagioşi şi care este rata transmiterii provenite de la acest segment al populaţiei.
 
Coordonatorul echipei de răspuns epidemiologic, Thorolfur Gudnason, un doctor pediatru secializat în boli infecţioase, cel care face informarea zilnică privind epidemia, a spus că Islanda se pregăteşte de ani de zile pentru posibilitatea unei pandemii.
 
„Am pregătit mai mulţi parteneri din societate pentru asemenea evenimente, astfel că ne este uşor pur şi simplu să activăm planul”, a spus acesta.
 
Peste 90 din locuitori susţin abordarea pandemiei de către autorităţi.
 
Primul caz pozitiv a fost la sfârşitul lunii februarie - un islandez întors din vacanţa în nordul Italiei. Densitatea mică a populaţiei şi localizarea geografică au contribuit cel mai probabil la o răspândire mai puţin extinsă a virusului. 
 
Gudnason spune că majoritatea noilor cazuri provine de la cei aflaţi în carantină.
 
Testarea agresivă oferă măsura ratei de transmitere, ceea ce ajută în privinţa estimărilor pacienţilor care vor avea nevoie de spitalizare şi îngrijire intensivă.
 
Ministrul islandez al sănătăţii, Alma Moeller, spune că epidemia ar putea ajunge vârful la mijlocul lunii aprilie şi că cea mai rea prognoză este internarea la terapie intensivă a 20 de pacienţi deodată. Ţara are 13 sau 14 focare epidemice.
 
Islanda secvenţiază structura moleculară a fiecărei mostre de virus
 
Compania de biotehnologie deCODE conduce testarea populaţiei asimptomatice, dar s-a oferit să secvenţieze voluntar fiecare mostră de virus în parte.
 
Fondatorul companiei, Kari Stefansson, spune că iniţiativa a contribuit la diferenţierea dintre tulpinile aduse în Irlanda din clustere de cazuri din Italia, Austria, Marea Britanie şi USA.
 
Echipa sa a identificat ceea ce numeşte „codul de bare” unic al virusului şi modul în care s-a modificat în timp şi în ţări diferite.
 
„Mutaţiile nu doar că ne furnizează codul de bare, ci ne indică şi transfomările suferite de virus şi devine eventual mai agresiv, adică mai infecţios sau mai ucigaş”, spune el.
 
Fostul profesor de la Harvard spune că cel mai bun scenariu este ca mutaţiile să devină  tulpini sezoniere similar unei gripe. El va publica curând rezultatele studiilor sale.
 
Ministrul sănătăţi, fost specialist de terapie intensivă, a spus: „Nu există o cale perfectă de a duce lupta. Folosim ştiinţa şi cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: