Lovitura vine ca un trăsnet pentru Igor Dodon, cel numit preşedinte al Republicii Moldova. Cu o atitudine clar antiromânească, mimând o apropiere de Rusia, chiar sugerând că ar fi vasalul lui Vladimir Putin, Igor Dodon a primit o lovitură cruntă: Călăraşi, raionul în care el s-a născut, a votat deja Unirea cu România.

Este al treilea raion care a făcut acest pas, după ce 90 de localităţi din Republica Moldova au ales aceeaşi cale.

Dar surpriza cea mare urmează să vină chiar de la semenii săi din localitatea natală. Primarul a declarat că va merge şi va întreba fiecare cetăţean în parte dacă este de acord cu Unirea Republicii Moldova cu România şi mai apoi va organiza o Mare Adunare Sătească în cadrul căreia toţi cetăţenii să se pronunţe în mod democratic. Ori se ştie încă de pe acum că Sadova din Călăraşi este unionistă în toate colţurile sale.

Majoritatea românească în parlamentul Republicii Moldova

Dar vestea cea mai mare a venit în această săptămână de la Eugen Tomac. Acesta a afirmat, cu siguranţă bazându-se pe informaţii clare ce le deţine, cum că 64 din cei 101 deputaţi ai parlamentului Republicii Moldova au şi cetăţenie Română.

Ce înseamnă acest lucru? Că în parlamentul Republicii Moldova se află la acest moment 64 de deputaţi care au depus jurământul de credinţă României. Nu suntem naivi să credem că au făcut toţi acest lucru din credinţă, dar putem presupune că o parte importantă dintre ei chiar se regăsesc sufleteşte în sânul naţiunii române din care fac parte.

De asemenea se ştie că marea majoritate a deputaţilor socialişti deţin această cetăţenie iar o bună parte din ei au proprietăţi şi afaceri în România. Deşi Dodon a vorbit în numele lor acum câteva luni şi a anunţat că aceştia vor renunţa la acest drept dobândit legal şi pe merit, nici un demers nu a fost făcut până la acest moment de nici unul dintre aleşii poporului. De ce ar face-o însă? Câinii latră (Dodon), caravana Unirii vine.

Klaus Iohannis a aprobat o adevărată lege a Unirii

Preşedintele României a semnat recent un decret prin care se permite autorităţilor publice locale să aloce fonduri în vederea finanţării de proiecte pentru comunităţi din Republica Moldova.

Modificarea legislativă era una mult aşteptată şi oferă  cadrul legal prin care, pe baza sutelor de înfrăţiri deja realizate, autorităţile judeţele şi locale din România pot aloca sume importante de bani pentru proiecte comune.