Şeful Comisiei Europene a prezentat un plan de peste 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea investiţiilor în UE

Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Parlamentul European FOTO AP

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat, în plenul Parlamentului European, crearea unui fond în valoare de 315 miliarde de euro, destinat sprijinirii investiţiilor în Uniunea Europeană în următorii  trei ani.

„Este timpul să lansăm proiecte importante şi să punem din nou Europa la treabă. Nu ne trebuie bani, ci avem nevoie de un nou început şi de noi investiţii", a declarat Juncker în Parlamentul European.
 

Planul constă în crearea unui fond de garantare a investiţiilor de 21 miliarde de euro, dintre care 16 miliarde din bani publici şi 5 miliarde din partea Băncii Europene de Investiţii (BEI). Instituirea acestui fond ar trebui, teoretic, să ducă la amplificarea sumelor investite, prin efectul încrederii pe care ar dobândi-o investitorii.

Proiectul se bazează pe observaţia că există mulţi bani în banci care stau neutilizaţi şi care ar putea fi puşi la lucru pe termen lung. „Avem un surplus de lichiditate în Europa, dar nu aveam suficiente investiţii. Ne confruntăm cu o criză de încredere şi de aceea ne-am propus să reconectăm investiţiile private cu proiecte atrăgătoare”, a spus Werner Hoyer, preşedintele BEI.

Comisia mizează pe aşa numitul „efect de pârghie” care ar multiplica sumele investite cu 15, ceea ce explică suma enormă avansată de Comisie, de 315 miliarde de euro. Proiectele garantate vor fi examinate de o comisie independentă alcătuită din specialişti.

Vor fi privilegiate investiţiile strategice (energie, transporturi), cărora le-ar reveni 240 de miliarde, dar o parte consistentă, 75 de miliarde, ar trebui să revină şi întreprinderilor mici şi mijlocii care suferă de o cronică lipsă de capital.

„Îmi imaginez copii la o şcoală din Salonic pe calculatoare ultimul răcnet, îmi imaginez un francez încărcându-şi maşina electrică pe autostradă', a declarat preşedintele Comisiei Europene, indicând posibile proiecte de investiţii.

„Statele membre ar trebui să participe la acest fond pentru a spori eficienţa acestuia“, a spus Juncker în limba germană, adresându-se direct Berlinului. 
 

„Trebuie să fim conştienţi de faptul că avem un destin comun, aceasta implică solidaritate cu toată lumea“, a pledat el, subliniind că aceste contribuţii ale statelor membre nu vor fi contabilizate în deficitul şi datoria lor.

Juncker nu a exclus să meargă dincolo de cele 315 miliarde de euro. „Avem nevoie de un mecanism flexibil, uşor de utilizat, care să poată fi dezvoltat în timp. Acesta poate fi reînnoit în 2018, 2019, 2020“, a spus el.

Resursele financiare necesare pentru programul lui Juncker vor fi mobilizate din bugetul european deja existent şi de Banca Europeană pentru Investiţii, care va contribui cu 21 de miliarde de euro ca garanţii.

Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie (firme cu până la 3.000 de salariaţ). Statele membre UE trebuie să transmită Comisiei Europene liste de proiecte care să fie finanţate prin noul mecanism. 
 

Selecţia proiectelor se face pe trei criterii principale: proiecte care prezintă o valoare adaugată UE şi care sprijină obiectivele UE; viabilitatea şi valoarea economică - se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socio-economică; proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani.
 

Deşi programul nu va fi finanţat prin contribuţii directe ale statelor membre, preşedintele CE a subliniat nevoia de solidaritate între statele membre şi necesitatea ca acestea "să contribuie la fond, pentru a-i creşte eficienţa"

Nivelul investiţiilor în Europa a scăzut în acest an cu 15% faţă de 2007, ceea ce îngreunează revenirea economică, potrivit lui Juncker.

„Nu ne confruntăm doar cu o lipsă serioasă a investiţiilor, ci ne confruntăm cu o adevarată capcană a investiţiilor; nivelul este în UE cu 370 miliarde euro mai puţin decât era înainte de declanşarea crizei economice. Europa rămâne în urmă pentru că investitorii nu au suficientă încredere. Resursele publice sunt supuse unor presiuni mari, nivelul datoriilor a crescut la 90% din PIB în doar câţiva ani. Avem nevoie de utilizarea inteligentă a fondurilor publice pentru a declanşa investiţiile“, le-a spus eurodeputaţilor Juncker.

„Nu trebuie să neglijăm sacrificiile care au fost necesare pentru a depăşi această criză; să nu uităm reformele, care totuşi nu sunt suficiente pentru creşterea economică“, a subliniat şeful CE

Acest planul urmează să fie introdus pe ordinea de zi a summit-ului european din 18-19 decembrie la Bruxelles. Chiar înainte de a fi făcut public s-au arătat mulţi sceptici faţă de planul Juncker. „Mă tem că acest plan se va dovedi dezamăgitor“, declara recent ministrul francez al economiei, Emmanuel Macron, care preciza : „Avem nevoie cu adevărat de bani şi avem nevoie să-i utilizăm în mod efectiv“.

Comisarul european al problemelor economice, francezul Pierre Moscovici, insistase asupra necesităţii de a se mobiliza noi resurse. În caz contrar, „acesta va apărea ca un truc, ca o reciclare, deci va fi un eşec“. Moscovici ar fi dorit un mecanism „curajos“ şi „inovator“.

 Astăzi, în Parlamentul European, planul lui Juncker a avut parte de susţinere din partea majorităţii conservatoare, dar şi de critici ascuţite dinspre liberali şi ecologişti. Guy Verhovstadt a criticat mai cu seamă nivelul redus de liberalizare a pieţelor.

Din partea verzilor, Philippe Lamberts a întreprins însă cel mai energic atac asupra proiectului Comisiei pe care l-a considerat ineficace atâta timp cât investiţiile speculative vor părea mereu mai atrăgătoare. „Închideţi mai întâi economia cazinou şi abia apoi fondurile de garantare ar putea deveni eficiente“, a spus eurodeputatul Lamberrts.

Acesta a lansat şi o aluzie maliţioasă la adresa fostului premier luxemburghez cerându-i să lupte mai curând pentru eliminarea fraudei fiscale. Reprezentantul verzilor a făcut trimitere la scandalul provocat de descoperirea recentă a procedurilor prin care mari concerne multinaţionale şi-au mutat profiturile în Luxemburg pentru a evita plata impozitelor, iar acordurile secrete fuseseră încheiate pe vremea când Jucker era premier al Luxemburgului.