Îndoctrinarea ruşilor, tot mai aproape de era sovietică

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Războiul propagandei despre criza ucraineană a generat o renaştere a naţionalismului rus, aducându-I de partea Kremlinului chiar şi pe membrii opoziţiei sau intelectualii Rusiei. Din nefericire, dezbaterile critice despre politice regimului Putin sunt reprimate tot mai des, similar epocii staliniste, spun voci de la Moscova.

Publicaţia germană Der Spiegel a realizat un  reportaj în detaliu despre transformarea societăţii ruseşti din ultimele luni, evidenţiind reorientarea Rusiei spre o dictatură de secol 21.  

În povestea profesorului rus Alexander Bivşev se regăsesc mulţi dintre intelectualii clasei de mijloc din Rusia. Bivşev, profesor de germană într-o mică localitate din districtul Orlov, nu şi-a imaginat că politica internaţională îi va influenţa vreodată viaţa. Cu toate acestea, într-o dimineaţă profesorul a deschis paginile gazetei locale, Sarya, decoperind cu stupoare că de numele său se leagă acuzaţia de „subminare a ţării“.

„În aceste vremuri tulburi, când inamicii patriei noastre îşi arată colţii şi se pregătesc să atace, există şi oameni care subminează Rusia din interior. Oameni ca A. Bivşev“, informa ziarul local. De ce crimă se făcea oare vinovat profesorul de provincie? În urmă cu câteva zile, acesta publicase pe reţeau de socializare Vkontakte, echivalentul rusesc al Facebook-ului, o poezie scurtă scrisă de el şi adresată „patrioţilor entuziasmaţi care urmează propaganda Kremlinului, cu ochii închişi“. Bivşev consideră că Rusia a furat Crimeea de la ucraineni şi nu s-a ferit să îşi exprime acest punct de vedere, deoarece, spune el, „de mic am fost învăţat să nu spun minciuni“.

Se pare însă, scrie Der Spiegel, că în Rusia de astăzi prea multă sinceritate nu ajută. După publicarea articolului „Nu e loc pentru astfel de patrioţi în Rusia“ despre Bivşev, oamenii au încetat să îl mai salute pe stradă, îl privesc cu suspiciune, iar procurorul local l-a ameninţat că îl va acuza de „incitare la ură“. Dacă va fi condamnat, riscă doi ani după gratii.

Incidentul reaminteşte de epoca epurărilor masive din anii 30, când sub comanda lui Stalin, sute de mii de „inamici ai poporului“ au fost ucişi.

Pretenţiile teritoriale ale Moscovei asupra Ucrainei au declanşat un sentiment naţionalist atât de agresiv, încât a redus la tăcere toate vocile critice. Iar oamenii au fost pur şi simplu convinşi că perspectiva Kremlinului despre evenimentele din Ucraina este cea veridică: o juntă din Kiev, susţinută de americani, vrea să distrugă Ucraina, în timp ce milioane de oameni din estul ţării luptă eroic. Iar aceşti oameni au nevoie de sprijinul Rusiei.

Abilitatea de a diferenţia lucrurile pare să se fi evaporat în societatea rusă, iar aparatul propagandei de stat a devenit eficient şi imposibil de combătut. Presa rusă este aliniată directivelor Kremlinului, folosind termeni precum „junta din Kiev“, „neo-naziştii ucraineni“, în articole fictive care relatează cum „regiunea Donbas este bombardată“, „oamenii noştri îşi plâng morţii“, „Slavianskul, înecat în sânge“.

Problema este că ruşii de astăzi cred toate informaţiile pe care Moscova le lansează şi prea puţini dintre ei pun sub semnul întrebării acurateţea ştirilor. Noul post de televiziune Russia 24 arată fără încetare imagini din estul Ucrainei, cu „activişti“ care au mitraliere şi lansatoare de grenade, dar nimeni în Rusia nu se întreabă de unde au asemenea arme.

Într-un moment în care sondajele indică o popularitate de peste 80% pentru Putin, este greu să fi deopotrivă patriot şi critic al Kremlinului. Cei care critică guvernul sau acţiunile sale sunt puşi sub observaţie şi devin ţintele discursului ultranaţionalist. Anexarea Crimeei şi luptele pentru estul Ucrainei a produs divergenţe nu numai între opozanţii regimului Putin, dar şi în rândul elitei intelectuale a Rusiei.

Aproximativ 500 de artişti ruşi au semnat o scrisoare de susţinere a preşedintelui Putin. De cealaltă parte, scriitorii Victor Erofeiev şi Liudmila Uliskai, alături de alţi 900 de artişti, au realizat o petiţie prin care condamnă anexarea şi avertizează asupra riscului unui război cu Ucraina.  

Din biroul său aflat într-o clădire emblematică din centrul Moscovei, Irina Prokhorova, preşedinta partidului de opoziţie, Platforma Civică, se declară foarte îngrijorată de situaţia din prezent.

„E ca şi cum ne-am fi întors în era sovietică, când toate discuţiile despre deciziile guvernului erau interzise“, crede Prokhorova. Formaţiunea sa politică militează pentru consolidarea democraţiei în Rusia, însă la ultimele alegeri prezidenţiale, fratele Irinei, miliardarul Mihail Prokhorov nu a obţinut decât 8% din voturi. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite