Începe socotirea pierderilor provocate lumii de războiul rus împotriva Ucrainei. De necrezut cât vom plăti cu toţii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
unty

Avem de ales între două abordări. Prima este cea de tip tradiţional în termenii căreia, spre exemplu, România ca "stat asumat" ce, în viziunea ministrului său de externe, n-are ce face şi îşi va asuma ascultătoare partea de cheltuieli, aşa cum i se va trasa de către organele, organismele şi organizaţiile superioare.

Cealaltă abordare ar fi una pe care nu ştiu dacă liderii noştri politici visează măcar să şi-o permită: negocierea poziţiei viitoare a României pe lista de deconturi pe care lumea întreagă va trebui s-o achite pentru compensarea pierderilor naţionale combinate cu cele rezultate din evoluţiile dezastruoase din zonele comerciale şi financiare internaţionale, mânate neobosit din spate de cursul galopant al inflaţiei. 

Să presupunem, fie şi într-o clipă de nebunie trecătoare, că domnul doctor în ştiinţe, general comandant, prim ministru şi preşedinte Ciucă ar fi fost interesat să vadă măcar limitele în care evoluează perspectivele acestei note de plată la care lucre lucrează acum de zor specialiştii organizaţiilor financiare internaţionale şi ar dori să discute primele date care au rezultat in documentele supuse analizei participanţilor la reuniunea din această săptământă de la Washington...

unty

David Malpass (foto), Preşedintele Băncii Mondiale, a declarat în cadrul unei reuniuni (desfăşurată în paralel cu cele tradiţionale organizate primăvara de BM şi FMI) dedicate în mod special definirii dimensiunii asistenţei financiare de care va avea nevoie Ucraina, că este vorba doar de o primă etapă a evaluării daunelor produse de invazia rusă, dar asta, atenţie, nu include costurile economice în creştere de pe urma acţiunilor militare ordonate de Kremlin fiindcă "războiul desfăşurându-se în continuare, toate aceste costuri cresc" . Cel puţin la această primă estimare, experţii Băncii Mondiale au ajuns la concluzia că ar fi urgentă nevoie de 60 miliarde USD, completând cererea urgentă făcută de preşedintele ucrainean care a anunţat că, din punctul său de vedere, Ucraina va avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru operaţiunile de refacere a ţării şi infrastructurilor sale critice. Context în care a adresat participanţilor apelul de a excludie imediat Rusia din instituţiile financiare internaţionale, inclusiv FMI şi Banca Mondială, adăugând şi că "toate ţările ar trebui să fie pregătite să rupă relaţiile cu Rusia". 

Estimările din criză sunt coerente cu perspectivele date de OSCE:

unty

Dar, în realitate, chiar nimeni nu poate să dea o indicaţie credibilă asupra costurilor pe care instituţiile internaţionale vor trebui să le achite, asta alături de contribuţiile naţionale. În acest sens, mi se pare util de reamintit discursul extrem de relevant al primului ministru ucrainian, prezent personal la conferinţă. A sugerat că ar fi extrem de util să se decidă formarea unui"Plan Marshall" pentru ţara sa  în condiţiile în care GDP-ul Ucrainei urmează săscadă cu 30-50%, poate prezenta o estimare de pierderi, până acum, totalizând fabuloasa cifră de 560 miliarde USD. . Asta însemnând de trei ori mai mult decât valoarea reprezentată de întreaga economie a Ucrainei în 2020, conform datelor Băncii Mondiale: "dacă împreună nu vom reuşi să oprim acest război - a adăugat el - pierderile vor creşte în mod dramatic". 

unty

Dar nu trebuie să ne referim la spaţiul ucrainian ca la o bulă perfect etanşă deoarece comunitatea internaţională va fi profund afectată de efectele invaziei ruseeşti. Banca Mondială şi-a redus estimarea privind creşterea economică pe 2022 de la 3,2% la 4,1%, cu o "contracţie economică de 4,1% în Europa şi Asia Centrală - incluzând aici Ucraina, Rusia şi ţările vecine.  

unty

Şi România va trebui să participe la efortul internaţional deoarece fiecare stat membru va alimenta (şi aici fiecare va negocia ce poate şi cu câtă forţă diplomatică posedă) refacerea fondurilor care vor fi alocate extrem de rapid pentru Ucraina şi pentru compensare pierderilor suferite de alte ţări din zonele sărace şi foarte sărace ale lumii. Preşedintele Băncii Mondiale anunţa că planurile sunt deja făcute: " suntem pregătiţi pentru un răspuns de criză în formă continuată dată fiind existenţa unor crize multiple...în următoarele săptămâni, mă aştept să discut cu comitetul de conducere al Băncii Mondiale valoarea unui asemenea pachet de răspuns la criză, aproximativ 170 de miliarde $ pentru a acoperi perioadaaprilie 2022-iunie 2023".  În plus, a mai declarat că a fost aproape triplată valoarea finanţării asigurate ţărilor sprace prin intermediul International Development Association, organismul specializat al Băncii Mondiale pentru ajutorarea populaţiilor din ţările cele mai fragilizate de criză.  

Previziunile specialiştilor arată că începe să se deseneze o mare criză umanitară deoarece, de acum vizibil, în mult ţră ale lumii, inclusiv în cele puternic industrializate, se dezvoltă criza alimentelor, criză motivată în principal de războiul ruşilor împotriva Ucrainei. Preşedintele Băncii Mondiale a vorbit chiar despre "o catastrofă umanitară" care urmează să se simtă la nivel global, anticipând o creştere cu 37% a preţurilor la produsele alimentare de bază: 

"Creşterea preţurilor la alimente va lovi pe toată lume şu sunt de-adreptul devastatoare pentru persoanele cele mai sărace şi cele mai vulnerabile...Războiul din Ucraina şi consecinţele sale au creat o lipsă bruscă de resurse energetice, feritilizatori şi hrană, ridicând deja oameniii uniii împotriva celorlalţi şi guvernelor lor, Chiar şi cei care se află la distanţă de conflict îi resimt impactul" - a declarat el în cadrul unei intervenţii la BBC.  

Noi suntem oare pregătiţi să negociem contribuţia noastră naţională? Cine o decide? Pe ce criterii? Dar, în acelaşi timp, ştim şi noi să cerem compensaţii pentru pierderile suferite de economica noastră naţională în urma tragediilor complexe din Ucraina? Cine poate da un răspuns?  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite