Dar transformarea Crimeei ca regiune autonomă şi a oraşului Sevastopol, separat, ca unităţi administrativ-teritoriale constitutive ale Federaţiei Ruse a fost sancţionată, din nou, în mod neechivoc şi universal de către toate structurile şi statele occidentale, prin anunţul de nerecunoaştere niciodată a acestei realităţi, ci a apartenenţei Crimeei la statul ucrainean.

Declaraţia a fost concomitentă cu declaraţia lui Vladimir Putin că Crimeea nu va reveni niciodată Ucrainei şi că nu există circumstanţe în care Rusia ar achiesa la o schimbare a statutului şi revenirea la situaţia anterioară. O afirmaţie fără echivoc, dar care confirmă temeiurile rupturii importante între Occident şi Rusia şi calificarea acesteia ca stat revizionist şi revanşard. Iar ultimele evenimente arată că polarizarea Occidentului contra Rusiei, după atacul cu agent neuro-toxic în Salisbury, pe tărâm britanic, împotriva fostului ofiţer GRU Serghei Skripal şi a ficei sale, fac ireversibilă apropierea şi dialogul constructiv al Occidentului cu Rusia lui Putin.

Între timp, Ucraina este cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale şi în perspectiva alegerilor parlamentare la termen, în toamna anului viitor. Situaţia este complexă, reformele bat pasul pe loc, dar susţinerea cu arme letale defensive a Kievului anunţă o creştere rapidă a capacităţii de apărare, dar şi o lipire şi mai profundă a spaţiului post-sovietic ieşit din ghiarele Uniunii Sovietice de Occident. Fiecare gest şi semnal, fie el şi simbolic, al NATO este salutat ca o adevărată victorie la Kiev, în timp ce situaţia din zona de conflict reclamă zilnic morţi, capacitate de apărare crescută şi mai ales creşterea vigilenţei.

Ucraina s-a confruntat deja, pe scară largă, cu agenţii ruşi şi asasinatele la comandă comise de diverse persoane chiar în centrul Kievului. Proximitatea zonei de conflict oferă avantaje privind aducerea armelor prin trafic şi contrabandă, iar ultimele descoperiri sunt de-a dreptul îngrijorătoare: zeci de locaţii pe teritoriul controlat de autorităţile legitime de la Kiev au fost percheziţionate de către SBU, serviciul de informaţii ucrainean, unde s-au găsit arme şi planuri de atentate la adresa conducerii statului ucrainean, pentru a crea haos şi a permite un viitor atac rus cu şanse majore de a pătrunde adânc în teritoriul ucrainean.

Mai nou, a fost arestată chiar în Rada Supremă, parlamentul unicameral al Ucrainei, Nadia Savcenko, pilotul erou al războiului din Donbas, parlamentar, care plănuia atentate teroriste asupra Parlamentului şi eliminarea complete a conducerii Ucrainei, totul sub coordonarea serviciilor secrete ruse. Atacul complex conţinea grenade de mână, lansări de lovituri de mortiere şi împuşcarea supravieţuitorilor cu puşti de asalt.


FOTO 123RF

Explozie de bucurie la Kiev: Ucraina pe lista statelor aspirante să intre în NATO

Un gest simplu de introducere a Ucrainei între statele aspirante la aderarea în cadrul NATO a făcut ca la Kiev să se înregistreze o explozie de bucurie. În urma negocierilor dintre preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unei discuţii telefonice cu vicepreşedintele SUA, Mike Pence, Ucraina a intrat oficial pe lista statelor aspirante să fie admise în NATO.

Astfel, pe pagina dedicată extinderii NATO, Ucraina a fost adăugată alături de  Georgia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina ca stat care aspiră formal la aderare. Schimbarea a fost marcată printr-o declaraţie de presă din 9 martie în care se spune că:

Uşile NATO rămân deschise pentru orice ţară europeană care îşi poate asuma responsabilităţile unui stat membru şi poate contribui la securitatea zonei euro-atlantice.“

Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO încep printr-un dialog intens cu Alianţa Nord-Atlantică, după care urmează participarea la reforme în cadrul Planului de Acţiune în vederea aderării (MAP).

Ucraina s-a aflat în 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, între ţările aspirante. Practic atunci i s-a refuzat, alături de Georgia, intrarea în Membership Action Plan, într-un vot în care state europene precum Germania şi Franţa s-au opus propunerii, fapt ce a dus la reproşurile Georgiei că astfel a fost încurajată Rusia pentru invazia din Abhazia şi Osetia de Sud şi ulterior pentru anexarea Crimeei şi agresiunea militară din Estul Ucrainei. În cazul Kievului, sosirea la conducerea statului, după Yuşcenko, a preşedintelui pro-rus Vladimir Yanukovici s-a soldat cu retragerea susţinerii Ucrainei pentru această perspectivă de aderare la NATO, concomitent cu renunţarea la Acordul de Asociere cu UE propus la Vilnius, fapt ce a determinat explozia de proteste în Maidan, ieşirea în stradă a ucrainenilor şi revolta soldată cu 100 de morţi şi cu fuga lui Yanukovici.

Astăzi, Ucraina e primul stat care revine în siajul drumului spre aderare la NATO, după ce a renunţat de bună voie la acest drum, ştiut fiind că unul din principalele puncte ale unui asemenea demers este sustenabilitatea opţiunii, deci situaţia în care şi puterea, şi opoziţia dintr-un stat convin asupra demersului de aderare. Demersul lui Petro Poroşenko, intervenit cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale, este o adevărată uşurare şi creează o perspectivă de cooperare mai aprofundată în Comisia NATO-Ucraina, blocată astăzi de către Ungaria, drept sancţiune pentru Legea Educaţiei.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat decizia NATO de a acorda Ucrainei statutul de aspirant la integrarea în NATO şi a anunţat că ţinta următoare este primirea accesului în cadrul Membership Action Plan (MAP), acces ratat la Bucureşti. Petro Poroshenko a salutat „decizia logică, îndelung aşteptată şi importantă a NATO“ de a asuma nivelul de ambiţie al Ucrainei în legătură cu Alianţa. Este o recunoaştere a stadiului real al relaţiilor cu NATO.

Pentru următorul pas, Ucraina are însă nevoie de reforme serioase, dar mai ales de sprijin politic în următoarele summituri NATO.

De altfel, preşedintele ucrainean a salutat sprijinul pe care-l primeşte de la Alianţă şi de la statele membre pentru a reforma sistemul său militar şi de securitate, pentru a rezista în apărarea teritoriului şi a realiza una din priorităţile cheie ale Kievului, îndeplinirea criteriilor pentru a deveni stat membru în Alianţă. Nivelul actual de ambiţie este acela de a accede în Membership Action Plan (MAP), element menţionat oficial într-o scrisoare adresată Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, în februarie 2018.

Pentru următorul pas, Ucraina are însă nevoie de reforme serioase, dar mai ales de sprijin politic în următoarele summituri NATO. Paşii săi înainte depind deja de consens în cadrul Alianţei, dar şi de relaţia Alianţei cu Rusia. Orice pas greşit al Moscovei, respectiv de a încerca să forţeze un atac mai departe în profunzimea teritoriului ucrainean - după realegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte, la 18 martie 2018, pentru a patra oară - va însemna o nouă deschidere de oportunităţi pentru relaţia Ucrainei cu NATO. E adevărat, pe de altă parte, că celelalte acţiuni politice ale Ucrainei vor trebui moderate, europenizate şi nuanţate, inclusiv prin eliminarea sau deradicalizarea discursului şi acţiunilor faţă de minorităţile statelor membre ale NATO, cu precădere a Ungariei, care blochează orice dialog în cadrul NATO până la revizuirea/anularea Legii Educaţiei. În plus, responsabilitatea faţă de un tip de naţionalism virulent şi agresiv revine Kievului şi se află în prim-planul condiţiilor pentru orice decizie în cadrul unui summit NATO.


FOTO Arhivă

Din zona de război, trafic de arme în Ucraina: ameninţarea oficialilor cu atentate

Ucraina trece printr-o nouă ameninţare care decurge din existenţa zonei de război din Estul Ucrainei, dar şi a traficului de arme dintre regiunea Donbas şi restul Ucrainei, aflată sub administraţia autorităţilor legitime. După numeroasele asasinate de comandă ale inamicilor Moscovei derulate chiar în centrul Kievului, iată că acum ameninţare vizează direct atentatele la adresa oficialilor ucraineni, cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale şi generale din această ţară.

Astfel, SBU, agenţia de informaţii a Ucrainei, a anunţat că a găsit arme şi explozibili în casele unor persoane suspecte a fi „agenţi ai Moscovei“. Purtătoarea de cuvânt a SBU, Serviciul de Securitate Ucrainean, Olena Gitlyanska, a anunţat că agenţia a derulat, la începutul săptămânii trecute, o operaţiune care a vizat 25 de percheziţii în oraşele mari ale Ucrainei în casele unor cetăţeni „care susţin naţiunea agresoare (Rusia) în operaţiunile sale anti-ucrainene“. Au fost găsite şi confiscate arme şi explozibili într-un număr dintre aceste locaţii. O parte din locaţiile vizate sunt casele unor jurnalişti.

Acţiunea a survenit la câteva zile după ce Volodymyr Ruban, Şeful Centrului Corpului Ofiţerilor pentru eliberarea prizonierilor, a fost capturat pe când transporta o cantitate mare de arme de foc şi muniţie din regiunea separatistă, respectiv din Doneţk către teritoriul aflat sub controlul autorităţilor legitime ale Ucrainei. Ruban este un ucrainean implicat în negocierea eliberării ostaticilor ucraineni în zona separatistă şi a făcut numeroase asemenea transporturi începând din noiembrie 2017, potrivit şefului SBU, Vasyl Hryţak.

Scopul întregii acţiuni era instalarea haosului şi destabilizarea Ucrainei pentru a crea imaginea internaţională a unui stat neguvernabil.

Potrivit prezentării făcute de acesta vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, Ruban a organizat transportul ilegal al unei cantităţi enorme de arme de foc, muniţie şi alte mijloace de distrugere cu ajutorul maşinii sale Mercedes Sprinter. Este vorba despre 5 puşti de asalt AK-74, 3 puşti de asalt scurte, pentru zone urbane, tip AKS-74U, o puşcă mitralieră de asalt AK-47, două mitraliere portabile Kalashnikov, două pistoale Makarov de 9mm, toate fără datele de provenienţă din Rusia(seriile şterse), 4 dispozitive cu amortizor pentru aceste puşti mitralieră, 46  mine de mortieră de 120mm 6 mine anti-personal MON-50 (fabricate în Rusia), şase mine de 82 mm, două lansatoare de grenade anti-tanc portabile RPG-22, o mortieră de 62 mm, 28 de grenade VOG-25, 320 cartuşe de 12.7mm, 1.280 de cartuşe calibrul 9m, 700 cartuşe calibrul 7.62mm şi 4.320 cartuşe de calibrul 5.45mm. Un arsenal întreg, cât să duci un mic război de gherilă urbană.

Autorităţile ucrainene ale SBU nu au dat publicităţii ce armament au găsit la începutul săptămânii în locaţiile percheziţionate, nici dacă cele două capturi, anunţate vineri şi luni, au legătură între ele. Potrivit SBU, Ruban este suspect de pregătirea unor atacuri armate asupra reprezentaţilor conducerii statului ucrainean. Vizaţi ar fi fost preşedintele Petro Poroşenko, ministrul de Interne Arsen Avakov, preşedintele Frontului Popular, partid aflat la guvernare, Arseniy Yaţenyuk, preşedintele Radei Supreme, parlamentul unicameral al Ucrainei, Oleksandr Turcinov şi alţi membri ai actualei coaliţii majoritare de la Kiev şi alte personalităţi aflate în funcţii de conducere în stat.

Scopul întregii acţiuni era instalarea haosului şi destabilizarea Ucrainei pentru a crea imaginea internaţională a unui stat neguvernabil, susţine Hryţak, un stat fără guvern, dar mai ales să determine revenirea unei părţi a forţelor ucrainene de pe front la Kiev, pentru a apăra populaţia, „pentru a permite Rusiei lansarea unei contraofensive pe scară largă în Donbas“. Ruban este urmărit penal pentru pregătirea unui atac terorist, potrivit Codului Penal al Ucrainei, Partea 1, Articolul 14, şi Partea a 3-a, Articolul 258, dar şi pentru transportul posesia, achiziţia, fabricarea, repararea şi transferul sau vânzarea armelor de foc, muniţiei explozibililor şi dispozitivelor explozive.


Nadia Savcenko

Scandal în Rada Supremă de la Kiev: deputatul pilot erou Nadia Savcenko era terorist!

Lovitură de teatru azi în Rada Supremă, parlamentul unicameral al Ucrainei: pilotul erou al războiului din Donbas, Nadia Savcenko, doborâtă şi arestată de către ruşi în timpul conflictului din Estul Ucrainei din 2014, aleasă pe listele Blocului Iulia Timoshenko parlamentar, eliberată cu surle şi trâmbiţe de către Kiev în urmă cu aproape doi ani din prizonierat(după aproape doi ani de închisoare), a fost arestată direct din parlament, imediat după ce s-a votat ridicarea imunităţii sale. Acţiunea solicitată de către SBU – serviciul de securitate intern – şi de procurorul general al Ucrainei, Iuri Lutsenko, a fost determinată de planificarea unui atac terorist la adresa liderilor de la conducerea Ucrainei.

Savcenko a planificat personal, a recrutat şi ordonat cum să se desfăşoare un atac terorist asupra Radei Supreme, prin distrugerea a două loje, cea a guvernului şi cea alăturată, cu grenade de luptă, cum să prăbuşească peste parlamentari tavanul sălii, domul Radei Supreme, prin lovituri de mortieră, apoi cum să fie ucişi supravieţuitorii cu puşti de asalt. Practic, acţiunea urma să elimine toată conducerea Ucrainei şi să introducă haosul în statul vecin. Scenariile şi probele au fost aduse de la tribună de către Procurorul General Lutsenko chiar înaintea votului.

Procurorul general ucrainean, Iuri Luţenko, a declarat că forţele de ordine din Ucraina au dovezi că Rusia a furnizat arme pentru comiterea unor atentate asupra demnitarilor aflaţi la conducerea Ucrainei.

„Avem fapte care dovedesc implicarea Rusiei, în calitate de inamic al statului ucrainean, în furnizarea de arme persoanelor care au planificat şi au intenţionat să comită un atentat asupra conducerii de la vârful statului şi asupra populaţiei civile din capitală, pentru a răsturna ordinea constituţională“ – a explicat Luţenko.

Nadia Savcenko a pierdut sprijinul şi simpatia ucrainenilor prin declaraţii hazardate repetate, în ultima vreme. A anunţat că în Ucraina e o dictatură, a sugerat un schimb al Crimeei contra eliberarea şi retrocedarea regiunilor ocupate din Estul Ucrainei, în plus a mers ilegal şi acoperit şi a discutat cu liderii separatişti instalaţi în cele două pretinse republici populare, Donetsk şi Luhansk. Azi, la reţinerea sa, s-a anunţat faptul că avea asupra ei un pistol şi trei grenade la intrarea în clădire.

Nadia Savcenko a negat că ar fi avut arme, şi a spus că va răspunde la întrebări în direct la televiziune, conectată la un detector de minciuni. A negat că ar fi planificat un atac terorist în parlament, dar susţine că a discutat deliberat planuri absurde pentru o lovitură de stat şi atacuri teroriste asupra oficialilor de rang înalt ai Ucrainei.

Savcenko l-a apărat, de asemenea şi pe Volodymyr Ruban, arestat la 8 martie pentru acuzaţii de planificare a uciderii lui Petro Poroshenko şi a numeroşi oficiali guvernamentali, după ce a fost capturat cărând armament asupra sa. Volodymyr Ruban, Şeful Centrului Corpului Ofiţerilor pentru eliberarea prizonierilor, transporta arme de foc şi muniţie din regiunea separatist, un arsenal întreg, cât să duci un mic război de gherilă urbană.

Purtătoarea de cuvânt a SBU, Serviciul de Securitate Ucrainean, Olena Gitlyanska, a anunţat că agenţia a derulat şi o operaţiune care a vizat 25 de percheziţii în oraşele mari ale Ucrainei în casele unor cetăţeni „care susţin naţiunea agresoare (Rusia) în operaţiunile sale anti-ucrainene“. Au fost găsite şi confiscate arme şi explozibili într-un număr dintre aceste locaţii. O parte din locaţiile vizate sunt casele unor jurnalişti.

Pe de altă parte, chiar ieri a fost deţinut în staţia de metro Zhytomyrska din Kiev un tânăr de 28 de ani asupra căruia s-au găsit 100 de grame de TNT, explozibil C4, capse şi detonatoare, potrivit şefului poliţiei din Kiev, Andryi Kryshchenko. Cazul a fost preluat de către SBU şi datele vor apărea în zilele următoare.