În ce constă compromisul făcut Poloniei şi Ungariei pentru a aproba bugetul UE

Liderii statelor Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra bugetului multianual al UE şi fondului de redresare post-COVID-19, ce totalizează 1.800 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Compromisul făcut Poloniei şi Ungariei constă în faptul că sancţionarea unui guvern european prin tăierea fondurilor UE pentru nerespectarea statului de drept poate interveni numai după ce se pronunţă şi Curtea Europeană de Justiţie.

„Acum putem să începem cu implementarea şi consolidarea economiilor noastre'', a scris Charles Michel pe Twitter, în timpul summitului de la Bruxelles, fără a dezvălui detaliile acordului.

Noul instrument permite blocarea fondurilor dacă se consideră că unele încălcări ale standardelor fundamentale, precum nerespectarea independenţei sistemului judiciar, ameninţă integritatea bugetară.

Preşedinţia germană a Consiliului UE ajunsese miercuri la un compromis cu Varşovia şi Budapesta, dar înaintea summitului început joi la Bruxelles nu era clar dacă toate ţările membre îl vor accepta.

Compromisul mediat de Germania a implicat o declaraţie suplimentară de înţelegere asupra modului în care va funcţiona noul instrument de condiţionare a acordării fondurilor europene. Potrivit unui proiect al declaraţiei, consultat de DPA, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Declaraţia suplimentară încă are nevoie de undă verde din partea celorlalte 25 de state membre UE.

Noutatea constă în faptul că sancţionarea unui guvern european prin tăierea fondurilor UE pentru nerespectarea statului de drept ar putea interveni numai după ce asupra regulamentului propus se pronunţă şi Curtea Europeană de Justiţie, noteaz[ RFI.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a propus ideea fiindcă o decizie a Curţii ia timp, dar Olanda a dorit să se asigure că mecanismul se va aplica de la 1 ianuarie 2021 şi nu va fi diluat prin implicarea Curţii. 

Acordul va da  posibilitatea aplicării bugetului UE 2021-2027 şi a pachetului de recuperare economică post Covid. Împreună , cele două se ridică la peste 1800 de miliarde de euro, sumă blocată până acum de dezacordul cu Budapesta şi Varşovia. 

Astfel, România obţine 46,7 miliarde de euro pentru următorii 7 ani în baza părţii ce i se cuvine din bugetul european.Acesta acoperă toate politicile europene, de la agricultură, coeziune, dezvoltare rurală la industrie, infrastructură şi transport. 

Apoi, o altă sumă de 33,5 miliarde i-a fost alocată din fondul de relansare european de 750 de miliarde aprobat de liderii UE acum la Bruxelles. 16,8 miliarde din aceste 33 de miliarde sunt granturi, restul sunt credite.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a calificat compromisul drept o ''dublă victorie''. ''Pe de o parte, bugetul UE poate începe şi Polonia va primi 770 miliarde de zloţi (174 de milioane de euro) din el. Pe de altă parte, aceste fonduri sunt sigure întrucât mecanismul de condiţionare a fost limitat prin criterii foarte precise'', a spus Morawiecki, adăugând că acordul împiedică schimbarea ulterioară a regulilor, împotriva intereselor Poloniei.

La rândul său, Zoltan Kovacs, purtător de cuvânt al premierului ungar, a scris pe Twitter: ''Am câştigat. Într-o perioadă dificilă a cu pandemie şi criză economică, nu este timp de continuat dezbaterile ideologice şi politice care ne împiedică să acţionăm''.

 Ungaria va încerca să obţină la CJUE anularea declaraţiei privind statul de drept

Ungaria va lansa la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) o procedură pentru anularea declaraţiei privind statul de drept aprobate la summitul UE din această săptămână, a anunţat vineri ministrul ungar al justiţiei Judit Varga, potrivit Reuters.

Declaraţia lansată la Consiliul European de la Bruxelles stipulează că legătura dintre statul de drept şi acordarea fondurilor va fi aplicată în mod obiectiv şi numai pentru a salvgarda utilizarea adecvată a banilor UE, nu pentru a pedepsi ţările care fac obiectul unor proceduri separate privind încălcarea statului de drept.

Pentru a amâna aplicarea acestei noi reglementări, Polonia şi Ungaria pot solicita CJUE să verifice dacă ea este în concordanţă cu tratatele Uniunii Europene, ceea ce ar putea dura doi ani.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi noaptea la ambasada Poloniei pe lângă UE, alături de omologul său polonez Mateusz.

Morawiecki, premierul ungar Viktor Orban a spus că dezbaterea nu este ''numai despre mecanismul privind statul de drept şi că miza este însuşi viitorul Uniunii Europene'', menţionează MTI.

Potrivit lui Orban, acordul protejează Tratatul UE prin împiedicarea utilizării mecanismului privind statul de drept în scopuri politice.

Acordul poate fi amendat cu votul unanim al liderilor tuturor statelor membre UE, a subliniat şeful executivului ungar.

De partea sa, Mateusz Morawiecki a spus că acordul convenit joi seară este o realizare comună a Grupului de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia) şi un semnal al loialităţii reciproce a celor patru ţări. După discuţii ''dificile şi stresante'', acordul conţine garanţii juridice mai solide despre condiţionalitatea legată de statul de drept decât proiectul iniţial, a precizat premierul Poloniei.

El a anunţat că Polonia se va adresa CJUE, însă deocamdată nu s-a luat o decizie privind o acţiune separată sau comună cu Ungaria în această privinţă.