84% dintre români susţin remunerarea, de către platformele online, a organizaţiilor media

În statele membre ale UE unde Directiva Drepturilor de Autor a fost intens dezbătută, 61% dintre respondenţii unui sondaj de opinie se tem că influenţa giganţilor din tehnologie compromite funcţionarea democraţiilor europene, iar 87% susţin legislaţia care garantează remunerarea artiştilor. În Romania, unde 84% dintre cei chestionati au declarat că susţin remunerarea organizaţiilor media de către platformele online care le folosesc conţinutul.

EUROPA PENTRU CREATORI,  a publicat astăzi rezultatele unui nou sondaj de opinie în rândul “statelor indecise” şi în Franţa, potrivit căruia un număr covârşitor de repondenţi (87%) sprijină legislaţia care protejează drepturile artiştilor. Datele arată de asemenea îngrijorarea profundă a cetăţenilor din cauza faptului că platformele de Internet pun în pericol democraţia în Europa, 67% apreciind că platformele au mai multă putere decât Uniunea Europeană şi 61% indicând că suveranitatea şi independenţa statelor europene sunt compromise de influenţa platformelor online.

 EUROPA PENTRU CREATORI adună laolaltă cetăţeni, creatori şi organizaţii dedicate să lupte pentru Directiva Drepturilor de Autor. Îi reprezentăm pe creatorii şi pe deţinătorii de drepturi de autor, printre care se află autori, compozitori, muzicieni, cântăreţi, pictori, sculptori, regizori, producători, jurnalişti, scriitori, oameni de ştiinţă şi academicieni. 

Sondajul online, realizat de Harris Interactive, a chestionat 6.600 de cetăţeni cu vârste peste 18 ani din Spania, Italia, Germania, Polonia, Cehia, România, Grecia şi Franţa (statele în care a fost dezbătută Directiva), pentru a afla percepţia acestora despre relaţiile dintre UE şi platformele de Internet şi protecţia şi remunerarea creatorilor. Aceste state reprezintă aproximativ 60% din membrii Parlamentului European şi sunt decidenţi critici în dezbaterile privind Directiva Drepturilor de Autor.

 84% dintre români susţin remunerarea, de către platformele online, a organizaţiilor media

 În România, unde sondajul a fost realizat pe un eşantion de 800 de cetăţeni, percepţia este covârşitor în favoarea remunerării creatorilor de conţinut. Astfel, 91% dintre românii participanţi la sondaj s-au declarat de acord cu adoptarea unor reguli care să garanteze protecţia şi remunerarea creatorilor, iar 84% dintre repondenţi consideră că platformele online ar trebui să remunereze organizaţiile media pentru refolosirea conţinutului acestora.

 De asemenea, 67% dintre români consideră că giganţii americani din tehnologie au mai multă putere decât Uniunea Europeană, iar 51% dintre repondenţi sunt de părere că giganţii din tehnologie compromit funcţionarea democraţiei în Europa.

 “Aceste rezultate sunt extrem de relevante şi se constituie într-un apel de trezire pentru membrii Parlamentului European, înaintea votului asupra Directivei UE a Drepturilor de Autor, din 12 septembrie. Balanţa puterilor trebuie să fie schimbată în favoarea creatorilor şi cetăţenilor”, a spus Veronique Desbrosses, Directorul General al Asociaţiei Europene a Autorilor şi Compozitorilor (European Grouping of Societies of Authors and Composers - GESAC). “Viitorul Uniunii Europene se află în mâinile parlamentarilor europeni. Oamenii şi-au spus părerea, acum este rândul decidenţilor să acţioneze.“

 Sondajul de opinie mai arată următoarele:

• 66%  dintre repondenţi cred că platformele online nu împart în mod corect veniturile cu creatorii de conţinut al căror conţinut apare pe site-urile respective, repondenţii din Franţa (76%) şi Germania (72%) arătând categoric că modul de distribuire a acestor venituri este incorect

• 81% dintre repondenţi cred că platformele ar trebui să remunereze mai corect organizaţiile media, cel mai mare număr de repondenţi care sunt total de acord ca legislaţia să echilibreze regulile jocului fiind în Germania (43%) şi România (41%).

 “Acesta este primul sondaj de opinie realizat vreodată care analizează percepţia influenţei giganţilor mondiali din tehnologie asupra funcţionării democraţiei în Europa. Rezultatele arată clar că cetăţenii aşteaptă acţiune”, a spus Jean-Daniel Lévy, coordinatorul departamentului Opinie al Harris Interactive.  Sondajul a fost realizat între 24 şi 30 august 2018 pe un eşantion reprezentativ de cetăţeni din ţările targetate.

Pe această temă, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România a  lansat şi o petiţie adresată parlamentarilor europeni care a fost semnată de peste 40.000 de mii de oameni .

Apelul Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă

Parlamentarii Europeni vor fi chemaţi să voteze, la 12 septembrie, la Strasbourg, proiectul de lege menit să corecteze gravul dezechilibru generat de modul în care giganţii internetului capitalizează pe seama presei şi a conţinutului publicat de agenţiile de presă, asigurându-şi partea leului din veniturile din publicitate, o situaţie care deja afectează activitatea şi ameninţă chiar existenţa presei independente, conform unui apel dat publicităţii marţi de Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA), ce a fost semnat de directorii a 18 agenţii de presă europene, membre ale EANA.

Această reformă, Directiva pentru Drepturile de Autor în cadrul Pieţei Unice Digitale, a fost întâmpinată cu o puternică rezistenţă de companii precum Facebook şi Google, care au lansat un mesaj complet fabricat: existenţa unei presupuse ameninţări la adresa accesului liber al oamenilor la internet. Această propunere legislativă nu a avut niciodată acest scop, asigură EANA.

Apelul lansat de EANA a fost semnat de directorii şi preşedinţii unor importante agenţii de presă europene, printre care Agence France Presse (AFP - Franţa), Anadolu (Turcia), Press Association (PA - Marea-Britanie), Deutsche Presse-Agentur (DPA - Germania), Austria Presse Agentur (APA - Austria), LUSA (Portugalia), BTA (Bulgaria) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

Schimbarea pe care EANA o doreşte şi o susţine este foarte simplă: Fără a plăti pentru aceste servicii, companii gigant precum Google şi Facebook folosesc mari cantităţi de materiale de presă, ce sunt produse cu eforturi şi cheltuieli mari de actorii din presă şi de agenţiile de presă. Google şi Facebook folosesc materiale de presă pentru a atrage cât mai mulţi bani din publicitate şi prin acest lucru redirecţionează venituri dinspre media. Audienţele lor uriaşe atrag o parte din ce în ce mai mare din publicitatea plătită pentru conţinut, ajungându-se practic la transformarea Google şi Facebook într-un „bipol“ care a obţinut nu mai puţin de 80% din venitul rezultat din publicitatea online (cu excepţia Chinei) în anul 2017.

Prin acest proiect de lege, Facebook şi Google vor trebui să le plătească creatorilor de conţinut o mică parte din încasările lor din vânzarea spaţiului de publicitate online. Prin această iniţiativă EANA îşi propune să aducă legea drepturilor de autor la zi, pentru a corespunde realităţilor de pe piaţa media a începutului de secol XXI. Ultima directivă europeană asupra drepturilor de autor datează dintr-o perioadă în care Google, Facebook, YouTube sau telefoanele inteligente încă nu existau. Întrebarea fundamentală pe care o ridică EANA este de ce aceşti actori gigantici, globali, ai internetului încasează aproape în totalitate banii proveniţi din publicitatea făcută pe conţinut ce nu le aparţine, deşi nu au investit niciun ban în realizarea acestui conţinut?

Presa scrisă sau agenţiile de presă au ajuns într-o situaţie ridicolă, mai semnalează EANA. Investesc sume mari de bani pentru a produce materiale de presă, iar angajaţii lor, jurnaliştii, uneori îşi asumă riscuri personale imense pentru a oferi informaţii exacte, diverse şi complete despre subiecte de interes. Şi tot ei, actorii din presă, trebuie să investească masiv în conţinutul online. Pe măsură ce vânzările de ziare scad, singura lor speranţă este legată de veniturile obţinute din mediul online. Şi astfel ajung să vadă cum companii precum Facebook şi Google profită de fructele muncii jurnalistice fără a investi niciun ban, privându-i de posibilitatea de a obţine venituri juste pe seama propriului conţinut şi trăgându-şi partea leului din potenţialul venit obţinut din publicitate.

Rezultatul acestei stări de fapt este pauperizarea întregii industrii media, avertizează EANA. În ultimele două decenii giganţii internetului au subminat presa tradiţională, în pofida eforturilor de obicei încununate cu succes ale presei de a-şi dezvolta audienţa online. Începând cu anul 2000, veniturile din publicitate ale presei scrise s-au prăbuşit peste tot în Europa. Spre exemplu, în Franţa, veniturile din publicitate ale presei scrise au scăzut cu 70%. Mii de jurnalişti şi-au pierdut locul de muncă în disponibilizări, acţiuni disperate menite să salveze ce se mai putea salva. În ultimii 10 ani în SUA, unde îşi au sediile centrale companii precum Google sau Facebook, presa a pierdut peste 50% din veniturile din publicitate şi aproximativ 45% din jurnalişti au fost disponibilizaţi.

Această poziţie dominantă a giganţilor internetului în relaţia cu presa reprezintă o ameninţare dură atât la adresa consumatorilor de presă cât şi a întregului construct democratic, ducând la golirea redacţiilor şi subminând mijloacele folosite pentru a finanţa jurnalismul de calitate. Directiva propusă este gândită pentru a corecta acest dezechilibru, permiţându-le creatorilor de conţinut de presă să fie remuneraţi corect pentru munca depusă, conform EANA.

Vor putea giganţii internetului să compenseze financiar presa fără a le solicita consumatorilor să plătească pentru accesul la internet, aşa cum pretind că vor fi obligaţi să facă? Răspunsul este în mod clar şi evident „Da!“, subliniază EANA. Facebook a raportat venituri de 40 de miliarde de dolari în 2017, dintre care un profit de 16 miliarde de dolari. Google a avut încasări de 110 miliarde de dolari în acelaşi an, cu un profit de 12,7 miliarde de dolari.