36 de ore la Podgorica

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Podgorica

Finala campionatului mondial de fotbal m-a prins la Podgorica. Am petrecut, apoi, o zi şi jumătate în întâlniri cu parlamentari, miniştri şi judecători ai Curţii Constituţionale, iar preşedintele Milo Đukanović ne-a primit preţ de două ore. Cu toţi am discutat despre posibila intrare a muntenegrenilor în UE, nu mai devreme de 2025.

Obstacolele sunt destule. În primul rând, negocierile de aderare avansează, dar foarte lent. Din 2012 încoace, s-au deschis 31 de capitole, dar numai trei au fost închise. La sfârşitul lui 2018 ar putea fi deschis cel – foarte delicat – despre mediu. Autorităţile zic că, până la sfârşitul anului viitor, vor face minuni. Ele mizează şi pe cele trei preşedinţii ale Consiliului UE în principiu favorabile Balcanilor de Vest: cea austriacă, tocmai începută, cea română şi cea croată.

Un obstacol serios ţine de politica internă. După alegerile din 2016, când socialiştii lui Đukanović au rămas la putere, cu sprijinul acordat de trei formaţiuni ale minorităţilor (cea albaneză, cea croată şi cea bosniacă), partidele de opoziţie au boicotat Parlamentul. Între timp, unele dintre ele au revenit asupra deciziei. În schimb, cei opt deputaţi ai Democraţilor şi cei doi ai URA cer, în schimbul intrării în Skupština, constituirea unor grupuri de lucru care să modifice legislaţia electorală şi modul de numire a direcţiunii televiziunii publice şi a radioului public. Puterea tergiversează, dar asta o împiedică să adopte legile pentru care e nevoie de două treimi din cameră.

Corupţia endemică, violenţele îndreptate împotriva jurnaliştilor de investigaţie, încălcarea sistematică a drepturilor de proprietate complică şi ele parcursul european al acestei ţări cu doar 600 de mii de locuitori.

Nu e de neglijat nici masiva influenţă a Rusiei în Muntenegru, care a crescut pe măsură ce ţara de la Adriatică a parcurs paşii pentru intrarea în NATO. Unele partide din opoziţie sunt în mod făţiş pro-Kremlin, doi dintre deputaţi fiind, de altfel, anchetaţi, alături de doi ofiţeri ruşi, pentru încercarea de asasinare a lui Đukanović pusă la cale în decembrie 2016. Alte partide visează la refacerea federaţiei cu Serbia, mai ales că numărul cetăţenilor care se declară muntenegreni e în scădere continuă, iar al celor care îşi asumă o identitate sârbească e în creştere. Biserica ortodoxă de la Belgrad joacă, în acest context, un rol politic incomparabil mai mare decât în alte ţări cu majorităţi religioase similare.

Corupţia endemică, violenţele îndreptate împotriva jurnaliştilor de investigaţie, încălcarea sistematică a drepturilor de proprietate complică şi ele parcursul european al acestei ţări cu doar 600 de mii de locuitori. M-a bucurat să aud la Podgorica aprecieri sincere ale rezultatelor luptei anticorupţie din România, ca şi admiraţia pentru mişcările civice de la noi. La rândul meu, i-am încurajat pe muntenegreni să creadă în şansa lor de a deveni membri ai UE peste mai puţin de şapte ani.      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite