30 de şefi de stat vor veni luni la funeraliile fostului preşedinte al Franţei Jacques Chirac

30 de şefi de stat vor veni luni la funeraliile fostului preşedinte al Franţei Jacques Chirac

Francezii ]i aduc un ultim omagiu lui Jacques Chirac

Aproximativ 30 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume şi-au anunţat venirea la Paris luni, pentru funeraliile fostului preşedinte francez Jacques Chirac. Moartea lui Chirac închide o eră, cea a lui De Gaulle.

Ştiri pe aceeaşi temă

Printre liderii care vor lua parte la funeralii se află preşedinţii Italiei, Sergio Mattarella, Germaniei, Frank-Walter Steinmeier şi Rusiei, Vladimir Putin; premierii din Belgia - Charles Michel, Ungaria - Viktor Orban şi Liban - Saad Hariri, dar şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
 
Vor mai fi prezenţi numeroşi şefi de stat africani, precum şi parteneri internaţionali, retraşi acum din politică.
 
Francezii îi aduc duminică un omagiu popular fostului preşedinte Jacques Chirac, personalitate marcantă a scenei politice din ţara sa timp de patru decenii.
 
Omagiul popular are loc la Domul Invalizilor din Paris, în ajunul zilei de doliu naţional decretate şi al unei ceremonii oficiale ce va avea loc în prezenţa a numeroase personalităţi politice din străinătate.
 
Dispariţia la 86 de ani a celui care a condus Franţa timp de două mandate (1995-2007), după ce fusese primar al capitalei între 1977 şi 1995, a provocat o vie emoţie în ţara sa.
 
Începând de joi, sute de francezi, inclusiv tineri, au ţinut să semneze în cărţile de condoleanţe deschise la palatul prezidenţial Elysee până duminică seara, aducându-i elogii şi exprimându-şi admiraţia pentru cel care a declarat: 'Casa noastră arde', încă în 2002, în faţa urgenţei climatice, a spus 'nu' celui de-al doilea război în Irak şi a recunoscut responsabilitatea Franţei în deportarea evreilor.
 
Mulţi preferă să treacă sub tăcere problemele în justiţie asociate numelui lui Chirac, primul preşedinte francez condamnat penal, la 2 ani de detenţie cu suspendare, în 2011 pentru un caz de angajări fictive la primăria Parisului.
 
„Avea o latură umană pe care nu o mai au cei din politica de astăzi (...) Nu era un om perfect, dar pentru asta îl iubesc atât“, afirma sâmbătă pentru AFP Thibaud, un student în vârstă de 23 de ani.
 
„Omul mai mult decât preşedintele ... În momentul dispariţiei sale, aşa vrem să ni-l amintim pe Jacques Chirac“ scria vineri cotidianul de stânga Libération, în timp ce Le Figaro, de dreapta, a omagiat un „om de stat cu alură şi umanitate“, care, „în virtuţile, ca şi în slăbiciunile sale, era profund francez“.
 
Luni, de la ora locală 09.30 va avea loc o ceremonie rezervată familiei, înaintea înaintea onorurilor militare în curtea de onoare, în prezenţa actualului şef al statului, Emmanuel Macron.
 
Luni va fi zi de doliu naţional, iar de la ora 12.00 va avea loc un serviciu solemn în biserica Saint-Sulpice din Paris, prezidat de Macron şi la care şi-au anunţat participarea în jur de 30 de şefi de stat sau de guvern.
 
Jacques Chirac a fost de două ori preşedinte al Franţei, de trei ori primar al Parisului, a avut două mandate de prim-ministru (1974-1976 et 1986-1988), a fondat două partide de dreapta - Adunarea pentru Republică (RPR) şi Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) -, a deţinut mai multe funcţii de ministru începând de la 34 de ani, dar şi de deputat în departamentul rural Correze.
 
Potrivit unui sondaj, Jacques Chirac este pus pe acelaşi plan cu Charles de Gaulles, în ce priveşte popularitatea.
 
"Moartea lui Chirac închide o eră, cea a lui De Gaulle, este de fapt ultimul om din istoria Franţei care a cunoscut ororile celui de-al doilea razboi mondial şi care a luptat în războiul din Algeria din 1968", notează El Mundo, iar spaniolii de la ABC admit că "în acest moment cu Jacques Chirac dispare nu numai o personalitate care s-a aflat, vreme de jumătate de secol, în centrul vieţii politice din Franţa, ci un om care a schimbat mersul lumii".
 
Ex-preşedintele francez fost în România de mai multe ori, fie în vizite oficiale, fie cu alte ocazii. Jacques Chirac a cunoscut prima dată România în 1975 când, în calitate de premier al Franţei, avea să vină în vizită oficială la Bucureşti ţi era primit de Nicolae Ceuşescu.
 
În calitate de preşedinte francez, Jacques Chirac a vizitat România în 21 şi 22 februarie 1997 în cadrul unui turneu mai larg prin regiunea est europeană care cuprindea ţări precum Polonia, Ungaria şi Cehia.
 
În februarie 2003, Jacques Chirac avea să critice pe un ton foarte dur poziţia unor ţări estice – printre care şi România – în contextul războiului din Irak. Ex-statele comuniste erau atunci acuzate că „nu au fost foarte bine crescute şi, în plus, au fost uşor inconştiente de pericolul pe care-l reprezintă prea rapida lor aliniere pe poziţia americană. Pe scurt, au ratat o ocazie să tacă din gură”. Ameninţările lui Chirac la adresa acestor „trădători” ai Europei nu au rămas fără răspuns. „Sper că va regreta ceeace a spus. Sunt declaraţii iraţionale, nejustificate şi contrare democraţiei. Suntem cu toţii europeni şi într-o familie, fiecare are dreptul să-şi exprime punctul de vedere” spunea atunci preşedintele Ion Iliescu.
 
Jacques Chirac va reveni în România ultima dată în septembrie 2006 cu ocazia sommeului Francofoniei care era găzduit atunci de Bucureşti. Prilej cu care liderul francez avea să se întâlnească cu preşedintele român Traian Băsescu, pe agenda bilaterală figurând apropiata aderare a României la UE, în 2007.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: