16.000 de militari aliaţi vor întări frontierele estice ale Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
987

Chiar dacă sărbătorile pascale aduc liniştea patriarhală pe plaiurile mioritice, tensiunea din Vestul şi Estul Europei persistă şi - conform comentariilor publicate a doua zi, după recentul Consiliu NATO-Rusia, atât în presa de peste Ocean, cât şi în aceea de la Moscova - va mai dura doi ani, nefiind deloc clar dacă apoi va fi promovat un alt tip de dialog, între viitorul preşedinte al SUA şi cel al Rusiei, sau va fi un deznodământ imprevizibil.

Cert este că opinia publică americană a fost informată despre planul NATO de a disloca patru batalioane în Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia, pentru a întări paza frontierelor statelor menţionate, nu doar cele mai îngrijorate de intenţiile viitoare ale Moscovei, în privinţa lor, ci şi parţial vulnerabile, precum statele baltice, care au şi minorităţi semnificative de răsăriteni, precum Estonia, unde 25% dintre cei care locuiesc acolo sunt de naţionalitate rusă.

Batalioane este un fel de a spune, pentru că este vorba de 4.000 de militari în fiecare din cele patru unităţi anunţate, adică echivalentul a zece batalioane româneşti, de tipul celor trimise succesiv în teatre cunoscute de război. Cei 16.000 de militari aliaţi reprezintă, comparativ, pentru a vă face o idee mai clară, doar aproximativ o treime din efectivul pe care îl au forţele terestre în ţara noastră, cu diferenţa că numărul profesioniştilor militari autohtoni, cu experienţe notabile în teatre de operaţiuni militare, precum cele din fostul spaţiu ex-iugoslav, Afganistan şi Irak, este mai mare decât numărul componenţilor forţei expediţionare indicată de NATO, pentru consolidarea încrederii Poloniei, Letoniei, Lituaniei şi Estoniei, în sprijinul, deloc ambiguu, al celorlalte state aliate.

Planul Alianţei Nord-Atlantice este generat de realitatea că Federaţia Rusă a continuat exerciţiile militare imprevizibile la est de graniţa NATO, acestea fiind tot mai dese şi implicând efective tot mai mari, oficial pentru a întări capacitatea de apărare a Rusiei, practic pentru a demonstra capacităţile ofensive ale armatei ruse, care are un efectiv total de peste 771.000 de militari.

Moscova consideră provocatoare măsurile de întărire a frontierei răsăritene a Alianţei Nord-Atlantice, omiţând, cu bună ştiinţă, degradarea încrederii dintre NATO şi Rusia, după agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cu consecinţele deja cunoscute. În mod paradoxal, neoficial, interlocutori răsăriteni recunosc că nu NATO este inamicul superputerii nucleare din estul Europei, dar insistă pe cauzalitatea evenimentelor dramatice din Ucraina, generate, în opinia lor, de o lovitură de stat, ca urmare a implicării unor forţe occidentale incriminate pentru invocata trimitere a unor trăgători izolaţi pe timpul confruntărilor din Maidanul de la Kiev.

Intenţia celor de la sediul NATO este să se asigure că forţa menţionată, de 16.000 de militari, va fi una multinaţională, nu doar cu o componentă americană decisivă, ca de obicei. Dar pentru asta ar trebui ca şi state aliate cu forţe militare mult mai mici decât, de exemplu, ale Marii Britanii sau ale Franţei, să  propună subunităţi pentru a fi incluse în efectivele celor patru batalioane.

În mod relativ surprinzător, de data asta, principalii jucători din NATO au cerut Germaniei să îşi asume un rol important, în noua forţă expediţionară destinată întăririi apărării Poloniei şi statelor baltice, chiar dacă Berlinul respinge ideea unor baze permanente ale Alianţei Nord-Atlantice, cum a solicitat Varşovia, în mod vehement şi cu o constanţă care invită la reflecţie.

De altfel, cum se observă în imaginea de mai jos, concomitent cu anunţul viitoarei constituiri a celor patru batalione multinaţionale, trenuri cu tehnică de luptă aparţinând Bundeswher-ului au fost trimise spre graniţa de est a Germaniei.

image

Ştiind sensibilităţile populaţiei din cele patru state menţionate, cele menţinute în memoria colectivă, care nu uită tragediile generate de ultima conflagraţie mondială, cel mai probabil militarii germani vor fi poziţionaţi în Lituania, unde etnicii ruşi reprezintă circa 6% din populaţia de aproape trei milioane de locuitori.

Pentagonul a precizat că efectivele militare americane care vor fi destinate întăririi apărării frontierelor estice ale Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei nu au fost încă stabilite, fiind mai multe variante în discuţie, dar pare a avea câştig de cauză trimiterea unor brigăzi separate, pe baza principiului rotaţional. Detaliu care indică faptul că în situaţii de criză, cu elemente incipiente bazate pe imprevizibilul răsăritenilor, Comitetul Întrunit al Şefilor de State Majore al armatei SUA va comanda direct unităţile menţionate, pentru a le asigura astfel şi un sprijin imediat, aerian, logistic, pe măsura gravităţii încălcărilor frontierelor celor patru state.

Oficial, nici la Washington D.C., nici la Bruxelles, nici la Moscova nu se admite ideea că asistăm la practici caracteristice Războiului Rece, dar nervozitate există, nu doar în presa ofensivă răsăriteană, ci şi în cea defensivă occidentală, inclusiv mioritică, iar în mediul diplomatic, chiar şi după recenta reuniune a Consiliului NATO-Rusia, nu toate dosarele sensibile au fost abordate cu dorinţa unor compromisuri treptate, bazate pe respectarea dreptului internaţional, grav compromis, în Europa Răsăriteană, de agresiuni generate de neinspirata opţiune a Casei Albe de a îşi muta atenţia de pe bătrânul continent, în Asia, fapt ce a încurajat atitudini militariste revanşarde, cu dislocări de teritorii din state născute după decesul URSS.

image

Chiar dacă Bulgaria nu a fost inclusă în planul vizând întărirea de către NATO a apărării statelor baltice şi Poloniei, în urmă cu 15 ore au fost semnalate - precum în imaginea de mai sus -, tancuri şi transportoare blindate, ale Corpului Infanteriei Marine a SUA, care au sosit pe calea ferată în locurile stabilite pentru prepoziţionarea lor.

După cum fotografia de mai jos indică blindate ale Regimentului 2 Cavalerie, din SUA, în deplasare, în oraşul Iaşi, la finalul acestei săptămâni.

image

La Moscova, Occidentul este incriminat pentru plecarea fostului preşedinte Viktor Fedorovici Ianukovici , pentru instituirea unui alt regim, în principiu favorabil integrării în comunităţile europeană şi euroatlantică. Dar adevărul este că, departe de a fi înconjurată de un dispozitiv militar al NATO, cum repetă oficiali ruşi, Rusia este extrem de ofensivă în spaţiul aerian şi în cel maritim corespunzător unui inedit Triunghi Geopolitic al Bermudelor, format din Marea Neagră, Marea Mediterană şi Marea Baltică.

Chiar dacă Pentagonul reiterează necesitatea de a evita o potenţială situaţie de criză, fiind tot mai des invocată o posibilă agresiune estică în Estonia, după masive manifestaţii de stradă, cu morţi şi răniţi, pentru a face ireversibilă desprinderea acestui fost stat sovietic din arealul euroatlantic, nimeni nu este naiv să creadă că 16.000 de militari fac diferenţa specifică, la graniţa de est a NATO, dar trimiterea lor acolo este un element de presiune, un argument de luat în calcul, la masa dialogului diplomatic, atât la viitoarea reuniune a Consiliului NATO-Rusia, cât şi la viitorul Summit NATO, de la Varşovia.

Adevărata descurajare a oricărei agresiuni ipotetice viitoare a răsăritenilor ar fi ajungerea la Casa Albă a unui preşedinte american încrezător în temeinicia consolidării NATO şi reluarea dialogului, cu omologul de la Kremlin, pe baza principiului că dincolo de demonstraţiile de forţă militară, dacă este voinţă politică, pot fi găsite soluţii lucide la situaţia tensionată din Europa de Est.

*********************************************************

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite